Povestirile lui Boris Vian

Boris Vian Blues pentru o pisica neagra Traducere de Nicolette Tiloi Editura Univers, Bucuresti, 2004, 142 p. Singurul volum de proza scurta publicat de Boris Vian in timpul vietii sale se numea Furnicile, dupa prima povestire pe care o cuprinde, in fapt un jurnal de front intrerupt brutal prin moartea diaristului. Editura Univers a ales un alt titlu pentru traducerea romaneasca, constatind probabil ca tema razboiului ca macel generalizat nu mai poate avea acum acelasi impact ca la prima editie a cartii, aceea din 1945. Alegerea sa e sugestiva: dintre toate povestirile, Furnicile pare azi singura oarecum datata istoric, amintind de un anumit gen de literatura angajata care si-a gasit notorietatea prin romanele lui Malraux sau Remarque, in timp ce Blues pentru o pisica neagra poate fi considerata adevarata piesa de rezistenta a unui volum in mod esential avangardist, excentric, experimentalist. Aluziile muzicale sunt omniprezente in povestirile acestea, in care se face simtita mai degraba tusa saxofonistului si a cronicarului de jazz decit amprenta romancierului in devenire. Pentru Vian, muzica reprezinta un model ideal al literaturii, din cel putin doua motive: intii, pentru ca traditia culturala a consacrat-o ca arta non-referentiala prin excelenta; apoi, pentru ca ea permite improvizatii virtual […]