Precizari de la ICR

Stimata Doamna Redactor-sef, Articolul Nevoia de ecou, aparut in numarul 102 al revistei Observator cultural, sub semnatura domnului Dumitru Tepeneag, cuprinde citeva afirmatii despre Institutul Cultural Român. Intrucit unele dintre informatiile enuntate de domnul Tepeneag sint fie incomplete, fie inexacte, va rugam sa publicati urmatoarele precizari: Referindu-se la traducerea autorilor români in strainatate, domnul Tepeneag observa ca „autoritatile culturale din România au catadicsit in sfirsit sa cheltuie ceva gologani pentru promovarea artei si a literaturii. Si au inceput prin a subventiona traducerile. O traducere insa trebuie sa-si gaseasca un editor. S-a vazut ca editorii occidentali nu se napustesc spre literatura româna numai pentru ca obtin traducerea pe gratis“. Principalul cadru de finantare din domeniu – Programul de finantare a editorilor straini pentru traducerea autorilor români (TPS) – 2007 – sprijina, asa cum o arata si denumirea sa, aparitia acelor titluri pentru care exista deja o optiune din partea unei edituri din strainatate. Si celalalt program de traducere („20 de carti“), lansat de ICR in 2005, functioneaza dupa acelasi principiu: se acorda finantari pentru traducerile dorite de editorii straini (cu diferenta ca, in cazul acestui program, exista deja o lista de 20 de volume propuse, desemnate printr-o procedura transparenta, de catre […]