PROZA. Marcel MÖRING, Marea dorinta
- 08-10-2002
- Nr. 137
-
Florina PÎRJOL
- RECENZII
- 0 Comentarii
Marcel MÖRING Marea dorinta Traducere din neerlandeza si postfata de Gheorghe Nicolaescu, Editura Univers, Colectia „Romanul Secolului XX“, Bucuresti, 2002, 212 p., f.p. Dupa ce debuteaza in 1990 cu Mostenirea lui Mendel, scriitorul olandez Marcel Möring atinge notorietatea doi ani mai tirziu, cind publica romanul Marea dorinta – carte de mare succes atit in Europa cit si in America. Povestea a trei frati (gemenii Sam si Lisa si mai virstnicul Ralph) ramasi orfani dupa moartea parintilor intr-un accident de masina, romanul lui Möring pune problema lipsei valorilor reale in contemporaneitate. Fara morga si fara a fi tezist, romanul se tese in jurul ideii-mesaj ca iubirea salveaza, uneste si motiveaza totul. Si totusi, Marea dorinta nu este un roman al iubirii, ci mai degraba al lipsei ei si al rupturii ce deriva din aceasta. Drama celor trei o constituie imposibilitatea recuperarii paradisului copilariei fericite de dinaintea accidentului, dupa ani de zile petrecuti in diverse familii carora le-au fost incredintati spre adoptie. Intreaga carte e o lunga suita de incercari in acest sens, impletite cu flash-back-uri sau cu obsesive reveniri de memorie legate de seara accidentului. Ramas multa vreme „tabu