Rebuturi editoriale

Cartile despre care va fi vorba in cele ce urmeaza sint, estetic vorbind, nepublicabile. Ele ies, practic, de sub incidenta criticii literare. Interesul lor, daca exista unul, e de ordin sociologic si psiho-cultural, avind in vedere imensa productie de maculatura literara de la noi. O productie alimentata, intre altele, de mituri romantice implantate prin intermediul scolii, de inadaptarea sociala, de imaturitate, de sechelele paranoide ale post-ceausismului si, nu in ultimul rind, de lipsa unei culturi a spiritului critic, prea adesea inlocuit de spiritul encomiastic interesat. Exista inca, orice s-ar spune, un anumit prestigiu simbolic al scriitorului, „sporit“ de vechi frustrari, complexe culturale si traditii locale… Totusi, nu nevoia de a scrie literatura (fenomen benefic, laudabil in fond) e in chestie, ci ambitia, mania de a publica, in orice conditii. Una dintre mizele literare marturisite sau nu ale acestor naivi cu pretentii (sau, in orice caz, a multora dintre ei) este aceea de a poza in „poeti“ sau „prozatori“ in fata cercului de prieteni si cunoscuti. A scrie, fie si la modul „devastator“, despre productiile jalnice ale acestor scriitori inchipuiti (fericiti cei saraci cu duhul…) e, pentru ei, o adevarata mana cereasca, dovada implicita a faptului ca exista ca scriitori. De […]