Regăsirea Europei?

Alegerile europene ar fi putut fi o bună ocazie pentru dezbaterea care să ofere Europei şansa de a se regăsi. Dar nu se întâmplă însă aşa! La noi, campania electorală, confiscată mediatic de un PSD care dă tonul şi se revendică de la defuncta USL (vezi sloganul „USL trăieşte“), nu este doar redusă la teme naţionale, ci este de-a dreptul naţionalistă („Mîndri de a fi români“). În aceste condiţii, ce mai poate reprezenta şi cum mai poate fi reprezentată Europa astăzi? Duşmanul la îndemînă? O piaţă comună? Un reper cultural? O referinţă abstractă? Cîndva, la noi, Europa era un subiect! O dovedeşte, chiar dacă într-o notă ironică, celebra referire la Europa a lui Farfuridi din actul al III-lea, scena I, din O scrisoare pierdută. Pentru Farfuridi, în celebra sa tiradă de la întrunirea electorală, Europa era un martor preţios. „Într-o chestiune politică… şi care, de la care atîrnă viitorul, prezentul şi trecutul ţării… să fie ori prea-prea, ori foarte-foarte… (se încurcă, asudă şi înghite) încît vine aci ocazia să întrebăm pentru ce?… Da… Pentru ce?… Dacă Europa… să fie cu ochii aţintiţi asupra noastră, dacă mă pot pronunţa astfel, care lovesc soţietatea, adică fiindcă din cauza zguduirilor… şi… idei subversive… […]