Relativitatea pe vremea războiului: Bucureşti, martie 1918

  • Recomandă articolul
Bucureştiul s-a aflat sub ocupaţia Puterilor Centrale după începutul lui decembrie 1916, după ce trupele comandate de generalul Constantin Prezan au fost nevoite să se retragă spre Moldova. Ceva mai tîrziu, pe 28 ianuarie 1918, guvernul generalului Averescu a semnat pacea cu Puterile Centrale, sub presiunea termenului- limită de pînă la 30 ianuarie, impus de mareşalul Mackensen. Pentru doi ani, Bucureştiul s-a aflat sub ocupaţia Puterilor Centrale. În a doua jumătate a lunii februarie 1918, trupele germane înaintează în Ucraina şi ajung pînă la Odessa şi la Rostov-pe-Don, de unde nu vor pleca decît în luna noiembrie a aceluiaşi an. În decursul tratativelor dintre Guvernul român şi trimişii Germaniei şi ai Austro-Ungariei, între ameninţările cu care aceştia îşi întăreau intervenţiile în decursul negocierilor erau şi cedarea Dobrogei, a unor zone carpatine, precum şi aşa-numita chestiune dinastică, care pe vremea aceea punea în discuţie însăşi existenţa Statului român. În aceste condiţii, ne putem imagina cît de tensionată trebuie să fi fost viaţa din Bucureştiul acelor luni. N-ar fi deloc surprinzător dacă am afirma că, la Bucureşti, a avut loc în perioada aceea un eveniment cultural remarcabil, care a rămas neobservat, cu atît mai mult cu cît nu s-a petrecut sub ochii […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12884 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }