Şah! În ţara lui Stalin (II)

  • Recomandă articolul
„În ziua liberă, după runda a şaptea – îmi răspunde Mihaela Sandu de la Istanbul –, Zhukova şi alte jucătoare au distribuit bilete şi au strîns semnăturile pentru acea petiţie jalnică. În acest timp, o jucătoare pe care o cunosc de multă vreme, am fost şi colege de echipă la Medicina Timişoara, ucraineanca Inna Gaponenko, a venit să mă vadă, insinuînd că «la vîrsta mea» nu este normal să am aşa rezultate spectaculoase şi că, deci, e ceva dubios.“   M-am hotărît să scriu despre caz – şi am compus lista cu întrebări pentru sportiva româncă – nu imediat după ce am aflat de acuzaţiile de la europenele din Georgia, ci mai degrabă în momentul în care am citit e-mailul ei către Vladimir Danilov şi Federaţia Română de Şah. Şi nu textul e-mailului sau al ciornei contestaţiei ataşate acolo, pe care ea era hotărîtă s-o depună pe masa directorului competiţiei Giorgi Giorgadze a doua zi, mi-a dat impulsul final, ci ora la care fusese trimis acel e-mail către ţară: 12.56 a.m. Ora la care o sportivă – care a doua zi trebuia să se aşeze în faţa tablei cu 64 de cîmpuri albe şi negre nu (numai) în stare fizică […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12884 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }