Scriitori francezi. Bernard-Henri Lévy, postintelectual

Succesul lui Bernard-Lévy este asigurat de abordarea unor teme majore (de exemplu marile momente ale secolului XX, marile sale cumpene si marii sai creatori) intr-un limbaj accesibil. Ceea ce face din Lévy un epigon al „intelectualului“ este tendinta permanenta de emfatizare, coniventa cu gustul comun si un nationalism de pe urma caruia a avut de suferit din partea coreligionarilor sai. Kitsch-ul se naste si din aplicarea unui cub de marmura pe o suprafata de plastic. Este ceea ce face uneori eseistul francez nostalgic dupa vremea cind de Gaulle il compara pe Sartre cu Voltaire. Absolvent al Scolii Normale Superioare si profesor titular de filozofie, coordoneaza la Editura Grasset, Colectia „Figures“, pe care a creat-o in 1973, si conduce revista La Règle du jeu, pe care a fondat-o in 1990. A obtinut premiul Médicis in 1984 pentru Le Diable en tête, primul sau roman. Eseuri ca La Barbarie à visage humain, 1977, Le testament de Dieu, 1979, L’Idéologie française, 1981 sau Les Aventures de la liberté, 1991, permit situarea reflexiei a lui Bernard-Henri Lévy in domeniul filozofiei morale si politice. Raul, puterea sint tematizate pornind de la o analiza istorica a ideologiilor moderne care au favorizat aparitia si inradacinarea totalitarismelor. Este, […]