Scriitorul şi clovnii Puterii

Succesul fulminant în Italia al volumului de proză scurtă Il tempo invecchia in freta (Timpul îmbătrîneşte repede) publicat de Feltrinelli şi aflat în capul tuturor listelor de bestseller ale toamnei a dat măsura admiraţiei de care se bucură Antonio Tabucchi în ţara sa, nu doar pentru eminenţa literaturii sale, ci şi, fără îndoială, ca model moral pentru concetăţenii sufocaţi de marasmul actualităţii, copleşiţi de crescuta şi constanta restrîngere a legalităţii şi de propria lor neputinţă. Cine a urmărit deplorabila degradare a atmosferei politice italiene în ultimii cîţiva ani înţelege fără dificultate inventivitatea manipulărilor guvernamentale care au adîncit apatia opiniei publice. Presa dependentă financiar şi aservită politic şi-a amorţit nervul critic, cititorii şi-au diminuat şi ei aşteptările.   Vocea lui Antonio Tabucchi nu s-a lăsat intimidată de triviala tăcere. Solitarul a continuat să numească ticurile, şi tertipurile, şi tabuul zilei. Consecinţele nu s-au lăsat aşteptate.   Pentru guvernarea abuzivă, instaurată şi administrată de zglobiul Berlusconi şi apropiatul său Renato Schifani, pedepsirea cu 1.300.000 (!!) euro a impertinentului care a îndrăznit să pună întrebări incomode pare esenţială nu doar în amuţirea unei voci singulare de mare prestigiu, ci a tuturor vocilor care ar găsi puterea de a ieşi din surdina nemulţumirilor şi […]