Scrisori pariziene

Pentru scriitorii care cred – ca si publicul! – ca subiectul il face pe romancier, atentatul din 11 septembrie a fost intr-adevar o buna afacere. De ce ati vrea ca Frédéric Beigbeder sa nu profite si el? Si iata-l, bineinteles, pe greoiul nostru publicitar napustindu-se sa-si astearna pe hirtie romanul, ca sa apara in toamna aceasta – deja pardosita cu visele de glorie ale celor aproape 700 de autori. Un adevarat infern! Beigbeder „instaleaza“ in romanul sau doi naratori in doua blocuri-turn, unul la Paris, celalalt la New-York. Amindoi se exprima la persoana I, ceea ce e firesc, dat fiind ca e vorba de un romancier al carui narcisism e atit de puternic, incit tinde sa se transforme in exhibitionism. Unul dintre naratori se preface ca scrie o carte, celalalt – care are o sarcina ceva mai dificila! – ca traieste o tragedie. Numai ca, in fata mortii ineluctabile, el se arata tot atit de flecar ca si dublul sau ce-si contempla buricul cocotat in turnul din Montparnasse. Bietul agent imobiliar din Texas, divortat si tata a doi copii! Rar mi-a fost dat sa cunosc un personaj atit de neverosimil. Iar daca Beigbeder marturiseste ca s-a inspirat din filmul lui […]