Scurta şi nefericita viaţă a dezbaterii despre comunism în România contemporană
- 18-11-2016
- Nr. 849
-
Doru POP
- ISTORIE
- 4 Comentarii
Pentru orice dezbatere de idei avem nevoie de clarificări sau, după cum spunea François-Marie Arouet, cunoscut mai degrabă ca Voltaire, dacă vrem să discutăm într-o manieră raţională, trebuie să lămurim termenii pe care îi folosim. Atunci cînd operăm cu definiţii improprii, cînd folosim noţiuni confuze sau susţinem o opinie cu argumente întemeiate pe cuvinte distorsionate, ne poziţionăm mai degrabă într-un context propagandistic decît într-un dialog al inteligenţei. Nu e nimic mai primejdios în dezbaterea intelectuală decît jongleria cu prejudecăţi terminologice, iar orice astfel de dialog are o viaţă scurtă şi nefericită, cum se întîmplă îndeobşte în spaţiul public de la noi. O astfel de abordare găsim, din păcate, în cel mai recent volum al lui Lucian Boia, intitulat provocator Strania istorie a comunismului românesc (şi nefericitele ei consecinţe) (Editura Humanitas, 2016). Titlul este o parafrază semitransparentă a celebrei cărţi scrise de Robert Louis Stevenson, bazată pe tulburătorul conflict interior al doctorului Jekyll, în confruntarea cu domnul Hyde. Trecînd peste faptul că nu putem vorbi despre consecinţele unei istorii, ci mai degrabă despre efectele unui tip de societate – titlul avînd el însuşi o nefericită consecinţă asupra logicii gramaticale –, nu putem să nu observăm fotografia de pe copertă, care ne […]
Sa intelegem domnule Pop ca nu am avut norocul si fericirea de a trai comunismul adevarat (care ramane sa fie aplicat de altii, nu se stie ce va iesi), ci mai degraba un capitalism birocratic. De asta am suferit cu totii, din cauza capitalismului lui Ceausescu.
Dar cu crimele facute in numele comunismului care nu era comunism cum ramane? Cine raspunde pentru ele, tot capitalismul?
Va spun drept ca il prefer pe deja conventionalul domn Boia, desfiintat aici mai ales pentru ca are succes la public.
Aveți prea multe pretenții de la dl. Boia. De unde atâta nuanță când vrei să vinzi la nivel comercial? Lumea e pasionată de generalități care să le gâdile prejudecățile și să le dea o stare de bine.
Cartea lui Boia se referă la regimul din România impus de așa zisa „dictatură a proletariatului” reprezentată de așa zisul „partid comunist”. Faptul că această stranie experiență nu corespundea cu ideile lui Marx, nu schimbă situația. Desigur că România a cunoscut o dezvoltare industrială apreciabilă în timpul regimului „capitalismului de stat” care s-a auto intitulat comunist. Dar poate fi comparată această dezvoltare cu cea din țările europene care au aplicat Planul Marshal? Ce dovadă mai bună poate fi decât experiența celor două Germanii? Zidul Berlinului este cea mai bună dovadă. Oamenii fugeau din Est în Vest și nu invers. Desigur nu există un regim perfect, dar nu cred că Marx ne-a dat soluția. În orice caz cred că este clar faptul că cu toate lipsurile, democrația este preferabilă dictaturii.
… „… A vedea, aşa cum o face Boia, în defectele administraţiei ceauşiste eşecul lamentabil al teoriei marxiste nu este doar o eroare de gîndire, este şi o eroare de documentare. De fapt, în România de după 1948, a fost instaurată o formă de capitalism centralizat, cu o economie reglementată şi controlată etatist……” …
O discuţie de anvergură în sfera publică românească despre teoria marxistă, socialistă, de stînga, de abia începe. Pentru citoyenii mai în virstă cu o parte a biografiei „deformată şi amputată” în naţionalcomunism sunt amintiri apăsătoare. E vorba de trei generaţii. Generaţia care în interbelic şi-a trăit tinereţea şi anii productivi, generaţia care a început ca tineri (membrii de partid muncitoresc cresc exponenţial 1946- 1949- 1964) experimentul socialist şi generţia care a avut parte de şcolarizare după 1958 – 1964-1989 în licee, universităţi ( ….. …. Vexierspiegel Securitate – Rumäniendeutsche Autoren im Visier des kommunistischen Geheimdienstes Veröffentlichungen des IKGS im Verlag Friedrich Pustet – Der ehemalige Geheimdienst „Securitate“ hat während der kommunistischen Herrschaft in Rumänien zahlreiche Materialien über deutsche Literatur- und Kulturschaff ende im Land gesammelt. Dieser Band ist der Aufarbeitung gewidmet: Er beinhaltet Beiträge der internationalen Tagung „Deutsche Literatur in Rumänien im Spiegel und Zerrspiegel der Securitate- Akten“ 2009 am IKGS. Nach Einblicken in ihre Beobachtungsakten berichten nun bekannte deutsche Autoren aus Rumänien – Richard Wagner, Franz Hodjak, Joachim Wittstock, Gerhardt Csejka, Johann Lippet, William Totok, Horst Samson u. a. – über die Drangsalierungen- ….. … Jocul periculos al securităţii- Franz Hodjak, lector la editura Dacia Cluj pînă 1989, e persecutat de securişti, descrie ce a găsit în dosarul său… un exemplu din multe altele cu absurdităţile naţionalcomunismului ceauşist …. represiunea ceauşistă şi tinerii scriitori…. nu e deloc amuzant să fii persecutat…). Fiecare generaţie are alte amintiri 1919-1939-1944-1989. Să tăcem,să trecem peste aceste detalii?
… „… Însuşi Ceauşescu, cu înţelegerea sa primitivă asupra ideilor marxiste, nu vorbea decît despre „socialismul multilateral dezvoltat“ şi despre drumul voios spre un comunism aflat într-un viitor incert, dincolo de mai multe planuri cincinale pe care nu a mai apucat să le realizeze. Ce trebuie să înţelegem, în fond?… „ …..
Naţionalcomunismul ceauşist a mascat ceva mai prudent violenţele care la început 1944-1964 au fost mai asemănătoare cu cele ale ocupanţilor ( uciderea lui Pătrăşcanu, un intelectual interbelic de stînga … puţin cunoscut azi…). Tratatul de la Helsinki 1975 (arestarea grupului de actiune Banat- William Totok, Richard Wagner etc. la Timisoara 1975 a durat o săptămînă, Wiliam Totok a fost arestat apoi 8 luni fără judecată. Aceşti tineri studenţi de filologie s-au declarat în public la cenaclul literar Universitas „de stînga/ marxisti…mai tîrziu.. Spaßguerilla”. S-au lecuit repede de teorie marxistă, care nu exista în opinia şi dezbaterea publica românească a anilor 1970!!..) a fost semnat dar fără consecinţe. Drepturile omului ….. pentru tinerii de azi e un reper european est-vest.
…. „.. Capitalismul gangsteresc, care a fost creat în România după 1989, devine o dovadă vie că într-adevăr ţara noastră a fost organizată ca o formă de capitalism de stat. Deoarece toţi capitaliştii de mucava ai regimurilor de după Ceauşescu au fost moştenitorii ilegitimi ai averilor acumulate oneros în timpul regimului aşa zis comunist. De fapt, sistemul care s-a prăbuşit în anii ’90 a fost forma cea mai primitivă de socialism, uneori numit şi „socialism real“ sau „socialism etatist“…. „…
Pentru tinerii de azi, absovenţii de liceu şi universităţi, naţionalcomunismul ceauşist nu mai are însemnătatea pe care o are pentru cei în pragul pensionării. Mi-e greu să înţeleg cum s-a prăbusit atît de repede leul în prima perioadă 1990-1995 FSN /Iliescu. Cecurile, banii adunati cu greu pînă 1989 au fost rezultatul unei vieţi. De ce s-a acceptat atît de mult timp dezastrul postcomunist? La vecini, în Cehia, Polonia etc. a fost o tranziţie mai putin dezastruoasă. Specificul „naţional” autohton…..
A fost un preţ mare care putea fi evitat? Cum?
… „… , trebuie să ne întoarcem în timp şi să vedem că, în urmă cu un secol, România era aproape lipsită de industrie, iar în 1989, ponderea industriei în economia naţională ajunsese la 65%. Sau un alt mit al României interbelice, acela al extraordinarei monarhii hohenzollerniene, care ascunde o realitate cumplită, pe care istoricul nostru o minimalizează. Deşi citează statisticile din anii ’30 şi ştie că 80% dintre români trăiau la ţară în timpul monarhiei, Boia nu pare tulburat în avîntul său anticomunist de existenţa unei Românii rurale, cu 85% semianalfabeţi, cu o sărăcie generalizată. De ce era mai bun capitalismul aproape feudalist decît capitalismul de stat din socialism nu aflăm…. „…..
I.L. Caragiale decumentează ca inspector şcolar situaţia analfabeţilor în satele româneşti în Regatului România pîna după 1900. Regatul era o ţară rurală cu începuturi de căi ferate, industrializare. 1907 de la primavară pînă în toamnă (tînărul militar Ion Atonescu participă la repersiune si masacre). Nu i-a prins bine …
….” … tocmai România era ţara care avea cea mai mare nevoie de „experimentul comunist“, iar dacă privim situaţia fără ochelarii de cal ai ideologiei anticomuniste, rezultatele pe termen lung sînt mai degrabă benefice. Un stat eminamente agrar, subdezvoltat, cu o populaţie aflată la limita sărăciei, s-a modernizat în ritm alert… „…
Ce înseamnă azi şcolarizarea 1945- 1989, spitalele şi serviciul de sănătate, urbanizarea şi industrializarea, aşa cum a fost ? Ca perioada istorică privită de cei tineri e altceva decît pentru cei persecutaţi (Rolf Bossert- pe treptele vîntului / Das Leben einer Akte- viata unui dosar de scuritate- Johann Lippet Wunderhorn Verlag / Mein Vaterland war ein Apfelkern- patria mea a fost un sîmbure de măr- Herta Müller 2014). Exista o sumedenie de texte literare care aduc lumină în bezna din pivniţa balcanică multilateral dezvoltată, naţionalcomiunismul- ceauşist.. Traducătorii ….
…. … Boia descrie cu elocinţă şi eleganţă ideatică modul cum ceauşismul se înfrăţeşte cu legionarismul, producînd un monstru social, naţional-socialismul comunist. La fel este partea în care sînt arătate legăturile nefireşte între Biserica Ortodoxă şi puterea ateistă, o complicitate hidoasă de-a dreptul,… „…..
Continuitatea violenţei şi a cruzimilor 1939-1989, cei 50 de ani de dictatură autohtonă specifică dă de gîndit. Locul unde nu s-a întîmplat nimic?
Cum se prezintă România europeană la preşedinţia UE 2018?
România are de ales 2016!