Înspre o ecologie a fantasticii ne-am îndreptat acum două săptămâni, odată cu prezența la Tîrgul de carte Gaudeamus a majorității autorilor români de science fiction, fantasy și horror, cît și datorită decernării premiilor COLIN, aflate la a VII-a ediție. Din simpla corelare a celor mai însemnate apariții de carte de la Gaudeamus cu desfășurarea premiilor COLIN, o schiță de sistem „ecologic” se poate decela în spațiul literaturii de gen.
Trebuie spus că încă de la reluarea lor sub inițiativa lui Ion Hobana, în 2000, premiile COLIN au tins să se diferențieze prin maniera de jurizare de celelalte premii, periodice sau ocazionale, care au celebrat calitatea literară în sf, fantasy și sub-genurile conexe. Avînd ca motivație centrală amintirea tuturor dimensiunilor creative ale proteicei personalități a lui Vladimir Colin, premiile omonime, în cele șase ediții de pînă acum, au apreciat înainte de toate valoarea literară, abia apoi înscrierea în rețetele de gen, conforme unor categorii. Pe parcursul de 17 ani, s-a ajuns ca, la actuala ediție, să se distingă între speciile literare (volumele cuprinzînd romane și cele cuprinzînd proză scurtă sunt nominalizate separat), între sub-genuri (sf, fantastic/fantasy, new weird/dark fantasy/gothic/horror), între ficțiune și non-ficțiune și, de asemenea, să se considere necesară o categorie de „texte de frontieră”, acolo unde experimentul și/sau hibridizarea oferă deschideri nebănuite. Componența juriului a ținut cont de o evoluție a competențelor necesare aprecierii din ce în ce mai nuanțate a producției de text autohton, producție incomparabil mai bogată cantitativ și din ce în ce mai provocatoare calitativ la ediția a VII-a față de cea din primele trei ediții. Astfel, pe lîngă tradiționala componentă academică și critică (reprezentată de George Ceaușu, de la Universitatea din Iași – singurul membru al juriului prezent de la începuturi –; de Mircea Opriță, de la Uniunea Scriitorilor din Cluj – decanul de vîrstă și personalitatea cu o operă fără de care „anticipația” românească, așa cum îi place să spună, nu ar fi avut înfățișarea de azi) s-a confirmat principiul ca măcar unul dintre laureații edițiilor trecute să intre în juriu (pentru anul acesta, a fost rîndul lui Marian Truță, din București, cîștigător în 2014 la categoria „Volum de proză scurtă SF”, cu A doua venire), iar critica de întîmpinare a avut reprezentantul său (Cătălin Badea-Gheracostea, azi la „Observator Cultural”, în juriu de la ediția a III-a) și s-a găsit necesar un plus de aplicare exegetică (prin Györfi-Déak György, bibliotecar și profesor din Sălaj, el însuși laureat al COLIN-ului, în 2014, pentru scrierile sale despre Tolkien).
Fiindcă lista de nominalizări de la ediția aceasta a cuprins cărți foarte apropiate ca valoare, iar categoria de „Texte de frontieră” se anunța cel puțin problematică din cauza ambiguității definiției termenului-matcă (ce a permis supunerea la vot a unui roman monumental alături de scenarii de bandă desenată, proze scurte absurdiste, un roman modular și o piesă de teatru), juriul și-a rezervat dreptul decernării a două premii speciale, pe lîngă cele șapte ale categoriilor individuale.
Laureații Premiilor COLIN pentru Fantastica Românească, ediția a VII-a, sunt următorii:
- Sebastian A. Corn, la Roman SF, cu Ne vom întoarce în Muribecca.
- Cristian-Mihail Teodorescu, la Volum de proză scurtă SF, cu
- Flavius Ardelean, la Roman Fantastic, cu seria
- Rodica Bretin, la Volum de proză scurtă fantastică, cu Cetatea fără trecut.
- Doina Roman, la New Weird…, cu trilogia
- Lucian-Vasile Szabo, la Non-Ficțiune, cu A. POE: romantism, modernism, postmodernism. Implicaţii jurnalistice, fantastice şi science fiction.
- Marian Coman a refuzat premiul la „Texte de frontieră”, cu scenariile BD din revistele „HAC” și „TFB”.
- Dănuț Ungureanu, Premiul Special pentru „contribuția excepțională adusă fantasticii românești cu Noaptea în oraș, fără părinți, Însemnările Damei de Silicon și Autor de unul singur (un tur de forță între romanul sf, cel fantastic și cursul de scriere creatoare).
Această „linie de foc” a celor mai buni autori români de fantastică ai ultimilor ani – în opinia juriului COLIN – este susținută de însăși aparițiile de carte nouă sub semnăturile acestea, de la Gaudeamus:
- Greva păcătoșilor (Nemira), Florin Chirculescu iese de sub „protecția” pseudonimului Sebastian A. Corn.
- Oameni și zei (Tritonic), Rodica Bretin.
- Zile senine, zile străine (Tritonic), Lucian-Vasile Szabo.
- Luna în orașul blestemant (Tritonic), Dănuț Ungureanu.
- Prea mulți zei pentru un deșert (Paralela 45), Doina Roman.
De cel puțin unul dintre titlurile de mai sus ați văzut deja luări de poziție din afara fantasticii, iar acest lucru este, în sine, un alt tip de confirmare. Deja lectura pentru ediția a VIII-a a premiilor COLIN, care se va desfășura în 2020 pentru cărțile din 2017, 2018 și 2019, a început.