SFada cu literatura. Oasele basmelor, legate cu sfoară roșie

Cea de-a patra carte a lui Flavius Ardelean pare a fi un roman, deși este anunțat pe copertă ca basm. Scîrba Sfîntului cu Sfoară Roșie (colecția Cărțile Arven, editura Herg Benet, București 2015) este prima carte a seriei MIASMA, iar titlul complet, de l-aș scrie cu majuscule azi, pe ecranul calculatorului ar părea că țip la dumneavoastră, după codurile (im)politeței electronice, dar pe hîrtie, în buna tradiție a romanelor de secol al XVIII-lea, așa cum se află, arată toată nostalgia postmodernistă ce-și conține, livresc, propria luare în tărbacă: „Fiind Prolegomena la Tratat de Rezistența Materialelor, despre nașterea, viața și moartea Sfîntului Taush, adică Aventurile sale din Gaisterștat pînă la Mandragora: ce a făcut, ce a zis, ce a văzut și ce a simțit între Lume și Ne’Lume, istorisite de scheletul Bartholomeus Pumn-De-Oase și culese de Flavius Ardelean“. După prefața mirobolantă a lui Michael Haulică și după blurbul Cristinei Nemerovschi, nimic simțirist nu mai îmi rămîne de spus; mai mult, după ce Scîrba… (cum îi voi spune de-acum încolo) a ratat de puțin premiul la roman al Galei Tinerilor Scriitori de anul acesta (unde a cîștigat o altă carte din fantastica recentă, Malad, tot o producție Herg Benet, de care am […]