Shanghai, Shanghai

Pare un cîntec numele acesta:Shang-hai, shang-hai. În 2003, traduceam o carte, Vraja Shanghaiului de Juan Marsé, cînd Perla Orientului apărea fulgurant, ajutînd o copilă – prin minunăţiile oraşului inventat de unul dintre protagonişti – să supravieţuiască în atmosfera cumplită a Barcelonei de după războiul civil. Nici nu visam pe atunci să ajung vreodată pe malurile rîului Huangpu, pe Bund, în Pudong, în grădinile Yuyuan, la Templul Longhua… Şi totuşi am ajuns, şi două săptămîni m-am înfruptat din frumuseţea şi farmecul acestui oraş exotic, unic, spectaculos! Prime impresii La aeroport, formalităţi severe, control, fotografii, fără amprente însă, şi plonjăm într-o mare de oameni: sînt ameţită de atîtea suflete, afişînd pancarte cu ideograme, ciripind iute şi gălăgios… Sîntem cazaţi în blocuri special amenajate pentru Expo Shanghai 2010. În ultimii cinci ani, chinezii au construit aceste blocuri, toate identice, cu 13 etaje: un living, două dormitoare, bucătărie, baie, cu mobilier modern, termopane, televizor cu plasmă, Internet, dar fără Youtube ori Messenger. Pe lîngă mici magazine, saloane de ceai, librării, în acest Expo Village sînt restaurante italieneşti, spaniole, germane, cu bucătari din ţările respective, astfel încît invitaţii străini pot opta, fericiţi, între bucătăria chinezească sau cea europeană. Un amănunt interesant; la localul spaniol, numit […]