„Sint bucuros sa fiu actorul-fetis al lui Kordonskyi“. Interviu cu Victor REBENGIUC

Cu exceptia spectacolului Sorry, ati jucat in toate montarile romanesti ale lui Yuriy Kordonskyi, de fiecare data in roluri memorabile. Relatia pe care-o aveti cu el e rarissima in teatrul de la noi. Nu cred ca e rarissima, e o relatie care se infiripa intre un actor si un regizor care au in comun niste concepte, niste idei, despre teatru in general. Iar Kordonskyi m-a cucerit prin realismul pe care-l propune in lucrul cu actorul, prin siguranta lui; e un om calm, care stie ce are de facut – noi inotam in gol, dar stim ca el e la cirma. La Casatoria, dar mai ales la Inima de ciine am intrat in panica la un moment dat, mi se parea ca merg prin hatisuri, nu vedeam rolul. La Inima… s-a si intirziat destul de mult din cauza problemelor tehnice ale spectacolului (de fapt, din cauza comoditatii sindicale, a deprofesionalizarii personalului de scena, care nu numai ca nu stie, dar nici nu iubeste teatrul), faceam doar treceri de lumini si nu mai repetam deloc. Yuriy m-a linistit. Pina la urma a iesit cum trebuia, dar a fost foarte greu, s-au asezat lucrurile abia la primele spectacole – care au fost, de […]