„Sînt oameni care se minunează de măiestria ideilor filozofice ale lui Zevedei Barbu“
Interviu cu Michael FINKENTHAL
- 26-11-2015
- Nr. 800
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Interviu
- 6 Comentarii
Fizician de profesie, profesor la Universitatea „Johns Hopkins“ din Baltimore, Michael Finkenthal nu-şi uită originile. În ultimii ani, drumurile sale în România s-au îndesit, reuşind să îngrijească ediţii şi să scoată volume proprii despre avangarda românească, în special despre Sesto Pals şi D. Trost. Există o energie benefică la Michael Finkenthal, o dorinţă de a găsi căi profesioniste prin care autori mai puţin cunoscuţi să ajungă în atenţia cititorilor. Cel mai recent proiect editorial îl vizează pe filozoful Zevedei Barbu, recuperat prin două masive volume, ce cuprind scrierile româneşti ale autorului,Metafizică şi umanism, Editura Tracus Arte. Tot cu acest prilej, au fost publicate şi lucrările Conferinţei centenare dedicate lui Zevedei Barbu, organizată la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj- Napoca, în noiembrie 2014, reunite în volumul: Zevedei Barbu. Psiholog, sociolog şi filozof român şi englez, editată împreună cu Daniela Maci. Cele trei volume au fost prezentate într-un turneu de lansări organizat la Sibiu, Cluj, Oradea şi Timişoara, dar şi la Bucureşti, la Gaudemus 2015, împreună cu volumul Poezie avangardistă şi alte poeme. 1930-1955 de Sesto Pals, antologie, îngrijirea ediţiei fiind realizată tot de Michael Finkenthal. În timpul Tîrgului de Carte Gaudeamus, am realizat, în redacţia revistei Observator cultural, următorul dialog, care depune […]
Pentru completarea bibliografiei: A. I. Brumaru, a debutat, practic, editorial, în volumul colectiv,
O zi, un om, un fapt, (Editura pentru Turism, București, 1972, coordonator Florentin Popescu),
contribuția acestuia fiind despre Zevedeiu Barbu (neştiind nimeni, la acea dată, despre cine era vorba !).
Scuze -am uitat să fac trimiterea la textul reoprodus mai sus. Revista Asymetria.org
http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=386
Bráulio Matos ([email protected]) (Sociology DPhil University of Brasília, Brazil) was associated with the Centre for Critical Social Theory at the University of Sussex for a period of postdoctorate work in 2003-4. He is working with William Outhwaite on unpublished manuscripts left by Zevedei Barbu, a Rumanian-British social scientist who was one of the first professors at the University of Sussex.
Sursa https://www.sussex.ac.uk/webteam/gateway/file.php?name=11-4.pdf&site=412
Îmi face plăcere și e o datorie să amintesc Dlui Michael Finkenthal o trimitere bibliografică, pe care îl invit să o integreze în memoria sa, și pe care o ofer cititorilor acestui dialog. Este vorba de contribuția mea, firește, la reînvierea interesului pentru opera lui Zevedei Barbu în România.
Printre altele cu această notă (vezi mai jos) care prefațează o traducere în franceză a unui text important despre limbajul totalitar, publicat de ZB în 1953. Corespondența cu Braulio Matos din Brazilia, cu universitarii de la la Glasgow, despre care am comunicat multor interlocutori români, are importanța ei. Scriu toate astea ca să nu rămânem cu ideea că interesul pentru opera lui ZB a fost reinviat doar pe această filieră. Ca deobicei lucrurile bune nu au o singură explicație, ca și cele rele. Îl felicit pe dl Michael Finkenthal și îi mulțumesc pentru continuitatea acțiunii sale. Am donat recent Biblitecii Centrale Universitare din Cluj o copie a volumului de scrieri editat în tirjaj confidențial și netipărit de fostul său student Braulio Matos. Sper ca acestă culegere să servească ca bază pentru o ediție integrală, cât de repede.
Dan Culcer
Zevedei Barbu : Un om de stiinta român uitat? In anii de dinainte de 1963, data la care mi-am luat „examenul de stat” în literatura şi limba româna la Universitatea din Cluj, accesul la biblioteci era îngreunat de existenţa fondurilor speciale şi documentare de cărti interzise sau dificil accesibile, în pofida faptului că unii dintre profesorii noştri, cum de pilda dragul nostru Mircea Zaciu, ne încurajau să citim cărţi care nu făceau parte din bibliografia obligatorie. Revistele erau si mai dificil de obtinut, de aceea, interesat cum eram de literatura ardeleana dintre cele doua razboaie, singura cale era scotocirea unor biblioteci speciale de genul celei de la Institutul de lingvistica, unde supravegherea nu era excesiva si unde bibliotecari de omenie lasau accesul liber la cataloagele generale, sau a unor biblioteci private ale caror proprietari avusesera curajul sau bunul simt de a nu le epura singuri.
Astfel am putut parcurge colectia completa a seriilor vechi a Familiei, a celor cîteva numere ale Revistei Cercului Literar de la Sibiu, a Abecedarului de la Brad sau a Paginilor literare de la Turda. In acesta ultima revistă, pe care am consultat-o întiî în casa poetului Teodor Mureşan din Turda, marele ei animator şi finantator, mai apoi în podul plin de porumbei al casei parohiale a preotului Melian din Corabia si apoi a succesorului său Liviu Marica, la Bonţ, lînga Gherla, într-o splendidă şi senină iarnă, în ianuarie sau februarie 1963, am întîlnit numele, pentru mine necunoscute pîna atunci, ale unor scriitori, poeţi, prozatori sau eseişti ca Yvonne Rosignon, George Boldea, Victor Beneş, Zevedei Barbu. Textele acestuia m-au frapat, din motive pe care nu mi le amintesc acum, si vreme de treizeci de ani am vorbit despre el ca despre un scriitor dispărut care ar trebui redescoperit, fără să reusesc sa aflu aproape nimic despre destinul sau. In 1975 am dat peste o trimitere bibliografica postbelică (1953) la revista ORBIS. Titlul textului mi se părea incitant şi am încercat să obtin o fotocopie adresându-mă celor câţiva privilegiaţi care mai ieşeau în străinatate. Nici unul nu mi-a satisfăcut dorinţa, aşa încît de abea în 1999, graţie acestei invenţii extraordinare care este Internet şi gratie e-mailurilor pe care le-am putut trimite, am intrat în fine în posesia mult-rîvnitului text redactat în engleza. Din el am aflat că Zevedei Barbu ( n. 1919) era în 1953 profesor la Universitatea din Glasgow. Graţie bibliografului şi scriitorului Nicolae Trifon, am putut consulta o imensa bază de date, în care numele lui Zevedei Barbu figurează cu mai multe titluri de cărti editate în engleză dar şi, unele, traduse în franceză. Iată aceste titluri :
Barbu, Zevedei. D»veloppement de la pens»e dialectique, 1947
Barbu, Zevedei, [from old catalog] Problems of historical psychology, 1960
Barbu, Zevedei, Problems of historical psychology, 1976
Barbu, Zevedei, Society, culture and personality: an introduction to social (f.a.)
Imi fac datoria de a semnala celor eventual interesati, cercetatori, editori, existenta unor contributii „românesti” sau engleze (cum vreti!) într-un domeniu în care nu am avut prea multi autori originari din Români pe mapamond. „Limbajul în democraţii şi în societătile totalitare”, textul pe care vi-l prezint în versiune franceza a fiicei mele mai mari, Ioana Larisa Culcer, a împlinit 47 de ani. Este totuşi pertinent şi exact. Ba chiar şi incitant. Ce se poate cere mai mult unui astfel de studiu? Vom realiza versiunea româna pentru revista Vatra, în cadrul rubricii noastre Seismograme, fiind deci în cautarea unor elemente suplimentare pentru redactarea unei fişe biobibliografice. Orice semn este binevenit. Şi desigur, un contact direct cu autorul, care se pare ca era unul dintre rarii intelectualii români de stînga din Ardeal, ar fi cit se poate de imbogatitor acum. La data scrierii acestei note nu ştiam unde trăia Zevedei Barbu. Am aflat ulterior, adică prin 2001, că a murit în Brasilia, terorizat de comuniştii din universitatea braziliană unde lucrase, că are urmaşi spirituali care îl citează în lucrarile lor, dar nu ştiu dacă a avut familie şi nici ce s-a ales din arhiva sa.
Dan Culcer
http://dev.observatorcultural.ro/2-comentarii.html*articleID_32747-articles_details
Ce spirit nobil, ce om minunat, ce lucruri de valoare, de substanta face Michael Finkenthal! Felicitari, Michael Finkenthal, Zevedei Barbu este un mare filosof roman, cu o opera impresionanta, un spirit consonant cu Blaga, articolele din „Saeculum” fiind modele de abordare filosofica ale unor concepte din istoria filosofiei, axate pe un umanism ce refuza orice inregimentare.
Chapeau bas, Michael Finkenthal!
Fizician de profesie, MIchael FINKENTHAL ne uluiește și de astă dată cu CULTURA vastă pe care o are. Ceea ce-l deosebește de alții este faptul că, are PUNCTUL LUI DE VEDERE pe care-l susține sus și tare indiferent dacă vine în contradicție cu al altora.
Și, ca PORTRETUL să fie complet, aduce lucruri noi de care -așa cum singur scrie- majoritatea nu au auzit de ele.
Nu degeaba a fost Premiat de curând cu Premiul APLER