Succesiunea fantomelor sau despre manipularea istoriei

  • Recomandă articolul
Prabusirea regimului comunist in 1989, in Europa de Est si in Uniunea Sovietica, si sfirsitul – aparent – al „razboiului rece“ nu a coincis, in pofida asteptarilor si previziunilor istoricilor si comentatorilor politici, cu „sfirsitul istoriei“ anuntat de Francis Fukuyama in celebra sa carte. Chiar daca intensitatea confruntarilor ideologice s-a estompat in primul moment de dupa 1989, cind esecul rasunator al ideologiei comuniste era greu de contestat si inca si mai greu de motivat prin factori exteriori, istoria ca succesiune dramatica a antagonismelor politice, religioase, etnice, culturale etc. a continuat sa faca victime. Iar printre cele mai grav afectate victime ale istoriei a fost – dintotdeauna, dar in mod cu totul special in secolul al XX-lea – memoria. „Intelegind ca stapinirea pamintului si a oamenilor trece prin aceea a informatiei si a comunicarii, tiranii secolului al XX-lea au sistematizat confiscarea memoriei si au incercat sa o controleze pina in ungherele ei cele mai secrete“, scrie Tzvetan Todorov in Memoria raului, ispita binelui. O analiza a secolului (Curtea Veche, 2002), una dintre cele mai consistente si revelatoare radiografii ale modului in care este utilizat trecutul in lumea in care traim. Investigind diferitele forme ale amintirii si, cu precadere, functiile pe care […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12882 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }