TANDEM. Perpetuum mobile

Perpetuum mobile       Domnişorii cei ce trec de doi ani, domnii şoricei se fac şobolani.   Domnişorii cei mai mari de doi ani, domnii şoricei se cam fac golani.   Domnişorii cei ce se fac golani, domnii şoricei au şi gologani.   Domnii şoricei, chit c-au gologalbeni, domnii şoricei se tem de-ochii galbeni (ai ştiţi bine cui!)   Domnişorii cei, la rever, cu-o roză, domnii şoricei se trag, iată,-n poză.   Domnişorii cei nemaijuni deloc, domnii şoricei poartă scump breloc.   Domnişorii cei de neam bun (bien nés), domnii şoricei poartă şi pince-nez.   Domnişorii cei cu izmene scurte, domnii şoricei merg la bal, la curte (curtea ştiţi voi cui!)   Domnişorii cei solitari, la curte, domnii şoricei vulpii-i fac, azi, curte:   domnişorii ce-i ştiu năravul n-ò pot, domnii şoricei, ocoli, în tropot…   – Domnii şoricei pe care-i disculpi, domnişorii, ce-i zic cumetrei vulpi?   – Domnişorii, ce-i zic nu pot să-i zică, domnii şoricei, dragii de pisică (dragă ştiţi voi cui!)    Domnii şoricei…   [Da capo al fine – finché   si imprima nella memoria.]