Nr. 679 (36)

A FOST - Expoziţia Locust (Dissonance). Luni, 24 iunie, în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia a avut loc vernisajul expoziţiei Locust (Dissonance) de Laura Partin, bursieră „Nicolae Iorga“ a Institutului Român de la Veneţia. Laura Partin (n. 1986, Iași) a absolvit în 2010 Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din cadrul Uni­versității de Arte …

Lipsa „curăţeniei“ din cultura română postdecembristă e (şi ea) vinovată pentru penibilele „jocuri“ ale unor tineri. Care tineri au crescut, volens-nolens, în „modelul“ Breban, Caraion, Doinaş, Paleologu etc. Orice porcărie e motivată cumva; oricum „nu se pune“; orice ticăloşie va fi uitată, iertată, eufemizată; compromisurile (chiar cele mai penibile) „fac parte din viaţă“; important e unde ai ajuns şi, de­sigur, „valoarea“ propriei creaţii. Important este …

Există în momentul de faţă o mare presiune, izvorîtă din interese destul de obscure, care generează o mare confuzie pe piaţa de artă românească; propunerea de lege care, fără a fi dezbătută cu oameni de specialitate, se furişează – pe căi ce nu se lasă decriptate – spre a fi omologată. O lege a pieţei de artă este neîndoios necesară. Dar să fie clară, …

Articolul de săptămîna trecută al domnului George Volceanov mi-a adus în memorie întreaga adolescență și tinerețe. Cu doar patru ani mai mare decît mine, domnia sa, și cît de diferite experiențele. Felul cum povestește dl Volceanov muzica acelei perioade presupune o anume implicare politică, o conștiință politică a generației domniei sale. Așa o fi fost. Îl și îi invidiez. Eu, oricît m-aș strădui, nu …

Indignarea continuă! La aproape trei ani de la publicarea căr­ții Indignez-vous a lui Stéphane Hessel – care poate că nu a declanșat mișcarea, dar a intuit-o și i-a dat numele –, indignarea continuă să se manifeste în mai multe puncte ale globului. Volumul a apărut şi în traducere românească la Editura Nemira, în 2011, sub titlul: Indignaţi-vă!, Stéphane Hessel îndemnînd la „indignare“ faţă de …

Iniţiem, din acest număr, o dezbatere despre studiul limbilor clasice în România. Am solicitat unor personalităţi universitare răspunsul la un set de întrebări privind prezentul şi viitorul limbilor clasice, unul dintre cele mai vitregite domenii ale învăţămîntului secundar şi superior din România. În viitorul număr al revistei vom publica răspunsul profesorului Alexander Baumgarten, puncte de vedere ale profesorilor de liceu care predau limba latină …

Limbile mor atunci când sînt lăsate să moară. Unele supraviețuiesc metamorfozate în alte limbi, dar păstrînd, totuși, trăsături copioase din configurațiile lor inițiale, altele prin interesul pe care îl stîrnesc și care face ca ele să fie cultivate mult după ce populațiile care le vorbeau nemijlocit au devenit altceva, altcineva… Modernitatea românească a făcut din latină, pentru români, o flamură menită să îi regrupeze …

Revista Observator cultural le oferă cititorilor o serie de evocări ale scriitorului Alexandru Muşina, care s-a stins din viaţă pe data de 19 iunie 2013, la Braşov. Poet, eseist, teoretician literar şi profesor-fondator al Facultăţii de Litere a Universităţii „Transilvania“ din Braşov precum şi creator al mai multor „şcoli“ de poezie (responsabil pentru formarea mai multor poeţi tineri), Alexandru Muşina a scris Budila-Express, unul …

În iarna lui 1982, profesoara noastră de română, doamna Cornelia Bularca, ne-a spus că la Casa de Cultură se ține un cenaclu. Era Cercul Literar 19, care s-a numit așa pentru că la ședința inițială au participat 19 autori. Cred că – sper că nu greșesc – la ședința inaugurală, a fost Simona Popescu. Cert e că Simona a venit în clasa noastră de la …

Să trăieşti într-o dictatură totalitară înseamnă să simţi cum nu doar spaţiul privat, ci spaţiul tău personal, intim chiar, se restrînge de la o zi la alta. Această senzaţie de sufocare, de lipsă de orizont, era absolut caracteristică pentru existenţa cotidiană a anilor 1980. Combinată cu senzaţia de gaură neagră, de dematerializare a unei lumi din care se împuţinau, uneori pînă la dispariţie, atîtea dintre …

Nu ştiu unde a avut loc Jurămîntul din Livada de Piersici: pe cîmpul de instrucţie de la Pleniţa, în căminul 6 Martie, în vreuna din sălile de curs ale facultăţii, şi nici dacă a avut şi o dimensiune formală – eu unul n-am văzut-o, deşi eficacitatea lui poate fi lesne constatată. Cred că, deşi făcea caz de moştenirea noastră culturală europeană, lui Sandu i-ar fi …

Pe domnul Alexandru Muşina îl ştim toţi din generaţia mea ca pe profesorul atipic, profesorul cu pălărie de pai şi cu o traistă maramureşeană, zîmbind mereu cînd ne întîlnea, iar zîmbetul lui stătea preţ de minute bune pe chipul luminos. Iubea ceea ce făcea şi ne-a molipsit şi pe noi cu această dragoste pentru literatură, folclor, idei, cărţi... Coboram din corpul S, din …

Mi-e greu să scriu acum despre Sandu Mușina, cel care mi-a fost ca un frate preț de o viață de om.  Și totuși scriu un cîntec de petrecut, dintr-un rit de trecere în care el credea cu tărie. Ne-am cunoscut în ’87, cam pe vremea asta, într-o seară de iunie, în preajma Nopții de Sînziene, cînd oamenilor le e dat să trăiască unele clipe de …

Am scris despre cărțile publicate în ultimii ani de Alexandru Mușina, Regele dimineții și Nepotul lui Dracula, romanul său satiric. În ultima dintre cele două cărți, ai impresia că se poate rîde de oricine și de orice. Acolo poţi citi o parte din discursul profesorului FAD, universitarul-semiotician ridiculizat pe parcursul romanului. Am făcut caz în textul meu de fragmentul respectiv, spunînd că autorul exagerează, oarecum …

Înainte de a-l cunoaşte mai de aproape, Alexandru Muşina a fost pentru mine un personaj, un eseist şi un memorialist incomod, cu al său Epistolar de la Olăneşti – un scriitor care a incomodat prin stilul său fără menajamente, frizînd uneori aluzia directă, personală (dar ironia pe care o manifesta faţă de ceilalţi şi-o aplica, în mod echitabil, şi lui însuşi). Anul trecut, într-un …

Alexandru Mușina a fost un cititor redutabil de ficțiune speculativă. Cu siguranță, lecturile sale de gen au fost mai mult decît un divertisment, fiindcă în proiectul său cultural și literar, literatura de masă, de consum a fost înțeleasă ca noul folclor. Alexandru Mușina nu mai gîndea în categorii de „literatură mare“ și „subliteratură“. Cine i-a citit cărțile și l-a auzit vorbind știe că una dintre …

Mai întîi a fost privirea: albastră, glacială. Te obliga la răspunsuri precise, sigure, documentate, avertizîndu-te că orice ezitare urma să fie sancţionată. O privire atotcuprinzătoare, din faţa căreia nu aveai cum să fugi. O privire care te intimida dar în acelaşi timp te învăţa să te autodefineşti. Era însoţită de mersul elastic, metronomic, de la un capăt la altul al catedrei din amfiteatrul PIII1, cu …

În general, convorbirile mele telefonice se încheie în două-trei minute, chiar și cu oamenii cei mai dragi. Numai cu doi prieteni mi s-a întîmplat să vorbesc adesea la telefon mai mult de o oră: cu Mircea Ivănescu și Alexandru Mușina. Dacă pe cel dintîi îl sunam aproape întotdeauna eu, cel din urmă mă suna mai mereu el: „Salut, Alexandru Mușina la telefon, ce mai faci?“, …

Prin forţa lucrurilor, adică datorită vîrstei, dar şi preocupărilor, am cunoscut mulţi oameni inteligenţi şi foarte inteligenţi. Om care să gîndească mai fără întrerupere ca Alexandru Muşina n-am cunoscut. Gîndea cum respira. Că nu-i o vorbă convenţională nu trebuie să certifice nici măcar prietenii mei braşoveni, care i-au fost aproape vreme de decenii şi pe care i-a ajutat decisiv să fie ce sînt astăzi. …

Cînd, în urmă cu două săptămîni, Caius Dobrescu mi-a spus că Alexan­dru Muşina a avut o recidivă dură a hepatitei C şi se află internat, în stare gravă, la spitalul Fundeni, nu mi-am imaginat că sfîrşitul se pregătea să vină atît de repede. Deşi în ultimii ani boala, pe care o purta cu sine din tinereţe, îl marcase dureros, Muşina revenea, de fiecare dată, la …

Aşa cum probabil sesizaţi, există o tensiune ireconciliabilă în interiorul titlului pe care l-am propus pentru prezenta portretizare. Ca realitate generică, libertatea nu poate fi „disciplinată“, ţinută în corzi strînse, făcută să existe împotriva nelimitării pe care substanţa sa o anunţă şi o conţine. Oamenii cu adevărat liberi, extaticii „des­povărării“ în sens nietzschean nu ţin cont de disciplină decît în măsura în care pot …

După două regimuri totalitare – care au folosit cunoştinţele despre trecut în favoarea ideologiilor lor extremiste –, rescrierea istoriei României devine obligatorie. Preocupaţi de mult timp de acest gen de cercetări, numărîndu-se printre iniţiatorii lui în Europa Centrală şi de Sud-Est, dar şi ca editori-coordonatori şi contributori cu mai multe studii la acest volum, Victor Neumann şi Armin Heinen sînt încredinţaţi că …

Absolvent al Facultăţii de Teatru, Univer­sitatea „Spiru Haret“, secţia actorie (2005-2008, clasa prof. Sanda Manu), şi al UNATC, secţia regie (2008-2011, clasa prof. Tudor Mărăscu), precum şi al unui masterat în regie teatru (UNATC, clasa prof. Alexandru Darie), Bobi Pricop are deja o carte de vizită impresionantă. A debutat cu spectacolul Jocuri în curtea din spate de Edna Mayza, la Teatrul Act în 2011, a …

Radu Cosașu este un scriitor atipic în peisajul mioritic, de tip deal/comedie – vale/jale. Aparține unei generații ce traversează azi patru poli de viață: așa-numita generație ’60, canonizată de la 20 de ani, dar prost citită azi, sau uitată cu desăvîrșire (Velea, Mazilu, Paul Geor­gescu, Mihai Giugariu ş.a., ca să ne referim doar la prozatori), din varii motive. Și ideologice, dar și din comoditatea comitagiilor …

…Mă aştepta cuminte, în pavilionul Les Cinémas du monde, lîngă plajă; delicată şi fragilă, graţie serafică, ochi imenşi de ciută, candoare de copil făr-de prihană. A răspuns zîmbind la salut, vocea ei mi-a deşteptat în minte năstruşnicul calambur marca Tarantino: „Who’s Zed? – Zed’s dead, baby. Zed is dead…“, scena de pomină din Pulp Fiction: filmul, aidoma parfumului, mecanism perfect de întoarcere în timp. Hai …

17 minute de aplauze La Teatrul Naţional din Budapesta, după premiera din 10 mai a piesei Mephisto, în regia lui Róbert Alföldi, s-au jucat zece spectacole. Sîmbătă, 22 iunie, a avut loc ultima reprezentație. Cele peste 600 de bilete s-au epuizat în cîteva ore după ce fuseseră puse-n vînzare – multă lume a plîns, regretînd că n-a ajuns să intre …

După Filmul surd în România mută de Cristian Tudor Popescu, în colecţia „Cinema“ a Editurii Polirom apare o nouă carte avînd la bază o teză de doctorat. Autoarea, criticul Marilena Ilieşiu, ne propune o „poveste a poveştii“ de-a lungul unui secol de film românesc (1912-2012).   Volumul împarte istoria cinematografiei autohtone în şase etape, cărora le corespund şase capitole: „Primitivismul narativ şi …

În cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu de anul acesta, unul dintre evenimente (poate nu pentru toată lumea) a fost premiera celui mai recent spectacol al Gianinei Cărbunariu, Solitaritate, produs în cadrul proiectului european „Cities on Stage/ Villes sur Scène“. E prima dată cînd Gianina Cărbunariu lucrează „individual“ într-un teatru public (la Cluj, Roșia Montană pe linie fizică și pe linie politică …

Între 27 iunie şi 10 iulie 2013, Galeria Simeza găzduieşte expoziţia de sculptură&grafică Insemne, avîndu-i ca autori pe Reka Csapo Dup şi Ioan Delamare Atanasiu. Dacă într-un număr anterior din Observator cultural am anticipat acest eveniment prin prezentarea lui Ioan Delamare Atanasiu, de această dată mă voi referi la Reka Csapo Dup, profesor la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti şi sculptor(iţă), în ce …

- Între 25 iunie şi 12 iulie 2013, la Galeria 26 poate fi vizionată expoziţia Non-sens – nici un sens polar (nord sau sud), semnată de Iulia Nistor. „Non-sens este prima expoziție personală a Iuliei Nistor și cuprinde lucrări realizate în perioada 2012-2013. Artista, născută la București (1985), trăiește și lucrează la Nürenberg și este doctorandă în filosofie la Universitatea din Regensburg, Germania. [...] Pictura, …

Recent, Editura Institutului Cultural Român a lansat monografia bilingvă Corneliu Michăilescu. Călătorie prin imposibilul cotidian, datorată Ruxandrei Dreptu, reputat istoric de artă și distins muzeograf cu îndelungă activitate la mai multe instituții cu profil muzeal din Capitală. Plastician secondat de un valoros, dar prea puțin cunoscut scriitor, Corneliu Michăi­lescu a fost unul dintre membrii marcanți ai avangardei românești, alături de care s-a afirmat, dar …

Perpetuum mobile       Domnişorii cei ce trec de doi ani, domnii şoricei se fac şobolani.   Domnişorii cei mai mari de doi ani, domnii şoricei se cam fac golani.   Domnişorii cei ce se fac golani, domnii şoricei au şi gologani.   Domnii şoricei, …

Un ziar austriac din 8 mai anunță că pe acoperișul celebrului Konzerthaus, în plin centru al Vienei, au fost aduși patru stupi cu cîte 50.000 de albine și că, în curînd, se așteaptă ca acestea să producă, grație parcurilor apropiate, prima recoltă de miere, denumită „Konzerthaus-Honig“. Nu avem nici o îndoială că mierea va avea un succes deosebit nu numai printre melomani. Ceea ce poate …

Am citit zilele trecute pe site-urile de presă şi în ediţiile print ale ziarelor de la Bucureşti lungi colecţii de eşecuri manageriale ale dlui Andrei Marga, fostul preşedinte al Institutului Cultural Român. O scăpare notabilă în aceste „liste ale dezastrului“ mi se pare încetarea apariţiei, sub mandatul dlui Marga, a revistelor de cultură din Basarabia, finanţate în anii trecuţi de ICR. Sînt şase publicaţii: Contrafort, …

Am citit zilele trecute pe site-urile de presă şi în ediţiile print ale ziarelor de la Bucureşti lungi colecţii de eşecuri manageriale ale dlui Andrei Marga, fostul preşedinte al Institutului Cultural Român. O scăpare notabilă în aceste „liste ale dezastrului“ mi se pare încetarea apariţiei, sub mandatul dlui Marga, a revistelor de cultură din Basarabia, finanţate în anii trecuţi de ICR. Sînt şase publicaţii: Contrafort, …

In format pdf, va prezentăm amănunte despre Festivalul EXCEPTIO, organizat de Teatrul Municipal Baia Mare. Suplimentul este inclus in revista Observator cultural, nr. 679, 27 iunie 2013.