TEATRU. Cu rîsul treci şi marea

– Teatrul Tineretului, Piatra Neamţ Rîs nervos de Christopher Durang Traducere de Raluca Dumitriţa Neamţu Regia şi scenografia: Szabo K. István Cu: Isabela Neamţu, Cezar Antal   În general, una dintre strategiile de atragere a publicului este, în teatrele din întreaga lume, includerea unei vedete în distribuţia cît mai multor spectacole. Mai ales atunci cînd nici piesa, nici regizorul nu sînt „reţete garantate“. În România, mai cu seamă în afara Bucureştiului, teamă mi-e că noţiunea de „star“ e strîns legată de prezenţa numelui în cauză pe afişul cît mai multor producţii din Capitală, eventual şi pe cel al unor filme ori seriale, iar că vedetele locale sînt tot mai puţine. Ca un teatru să încerce să-şi „crească“ actorii, „investind“ în ei pentru ca spectatorii să-i recunoască şi să-i simtă ca fiind ai lor, e un fapt rar şi demn de atenţie. Şi cam asta ar fi grila socioculturală pe care aş aplica-o unei montări de felul Rîsului nervos de la Piatra Neamţ. Producţiile cu distribuţie atît de mică (două personaje) nu fac tipicul instituţiilor de „provincie“; mai mult, piesa lui Christopher Durang e, de fapt, intersecţia a două one-man show-uri, mizînd pe găselniţa dramaturgică a coincidenţei existenţiale (El şi Ea […]