TEATRU. Lectii de intinerire
- 24-10-2000
- Nr. 35
-
Doru MAREȘ
- Arte
- 0 Comentarii
„Suzana“ in baie „Descifreaza cu abilitate o partitura de Mozart, recunosc cu usurinta un Cimabue sau Altdorfer, fac adevarate demonstratii spre a distinge exact un stil arhitectonic de altul, iti numesc, pe nerasuflate, pe toti ebenistii de seama ai Europei. Cind vine vorba de literatura se descurca, de asemenea, bine, dar prefera pe Balzac si Stendhal unor Proust si Joyce. Gustul lor a ramas cel putin cu un secol in urma“ – zice Mircea Horia Simionescu in Dictionarul onomastic. Amintiti-va tema plastica a Suzanei si batrinii. Mai ales in tablourile lui Tizian, dar si Aldegrever si Guercino. Nefiresc deformati, batrinii pindesc din plin, de dupa perdea, cu priviri pregnant falice, anatomia femeii. Violul nonsexual si piricios din povestea biblica se perpetueaza de cind e lumea, de tot atitea ori de cit senectutea nu se dovedeste a fi virsta intelepciunii. Nu uitati ca asertiunea „cine nu are batrini sa isi cumpere“ e urmata logic de „si cine are sa ii vinda“. Cred ca relansarea economica a Romaniei ar fi lesne asigurata, in acest fel. A teatrului romanesc, cu certitudine. Asocierea de mai inainte, intre Tizian si MHS, nu e doar un truc de salvare. Desigur, nu tot ce e pensionabil e […]