Teatrul Imposibil in ochii lui m.chris.nedeea

[…] Teatrul Imposibil a pornit ca o intreprindere de nisa: unde era un locsor liber intr-un perete (unul destul de crapat si prost tencuit, numit teatrul romanesc), acolo ne instalam si noi: era loc pentru dramaturgie romaneasca noua, am intrat acolo, era un gol pentru aparitii editoriale, ne-am dus spre zona asta, era o crapatura pentru o revista de teatru, am facut-o. Cind credeam ca s-au epuizat nisele, am gasit o fisura mare: asa a aparut festivalul. In Cluj nu era nici un festival, si Clujul oricum trebuie acaparat, agresat, monopolizat. In acelasi timp, am incercat sa ne gasim un profil, si toate erau luate…, dar l-am gasit intr-un final, raminind sa vedem cum definim noi, in Romania, teatrul experimental. Asa ne-am dat seama ca, peste tot, in definirea teatrului experimental toata lumea isi da cu parerea, iar experiment poate fi orice. […] Ne rebranduim de la saptamina la saptamina, din cauza ca raminem tot mai putini: ideile ramin si ele tot mai putine si, putine fiind, devin tot mai fixe. Unele se dovedesc proaste, si atunci renuntam la ele, altele stirnesc reactii puternice, si asta inseamna, pentru noi, ca sint bune. Una din ele e festivalul, cealalta a fost […]