Teatrul Imposibil – pentru cei care

Anul 2002. La conducerea tarii, Iliescu zimbea larg, din nou, pentru a treia oara. Oricum, amintirea ultimei mineriade, cea din 1999, era inca proaspata. Evident, nici nu se punea inca problema ca Iliescu sa fie anchetat in dosarul Piata Universitatii. Despre posibila aderare a Romaniei la Uniunea Europeana circulau doar zvonuri molcome insotite de ridicaturi plictisite din umeri. Pe plan mai local si mai teatral, trecuse abia un an de cind directiunea Teatrului National Cluj trecuse din miinile cu degete groase ale lui Dorel Visan in custodia profesorului Ion Vartic si, deci, stagiunea nu reusise inca sa se reimprospateze cu adevarat dupa anii lungi de visaniada bulevardiera. Pe scurt, nu prea existau ingrasaminte si fertilitate pentru mari realizari, cu atit mai putin culturale. Si totusi, sau poate tocmai de aceea, undeva in toamna acelui an, a aparut pe lume Teatrul Imposibil, in Cluj-Napoca, Romania. Ceea ce m-a surprins cel mai tare la lansarea oficiala a noului teatru, in februarie 2003, a fost faptul ca din prezentarea viitoarei activitati se vorbea despre lucrul pe proiecte. O mina de oameni foarte tineri, m.chris.nedeea, Ramona Dumitrean, Oana Morutan, Rares Craiut, Diana Chiorean, Adina Ratiu, ultimii trei, inca studenti, propuneau o institutie care sa […]