Text autobiografic

Desi tatal meu nu era doar profesor de desen, dar a si murit1 mai tirziu, mama m-a nascut, totusi, ce-i drept, atit in Transilvania, cit si in acel an, care avea sa devina definitoriu pentru viata mea ulterioara. imprejurari la fel de complexe au fost de vina, inca de pe atunci, in tot mai mare masura, ca nu scriu numai poezii2, dar nici altele nu. Poate ca totul se datoreaza faptului ca la scoala – scoala lui Platon, desigur, unde se vorbeste oricind – il poate paste pe oricine – nu am fost destul de atent la felul in care se raporteaza Crima si pedeapsa la Razboi si pace(si anume atit ca romane, cit si, pe de alta parte, biografic si uneori reciproc), dar, ce-i drept, pe atunci lucram in tura de noapte3 printre cazanele cu aburi, ca sa devin un pic istoric si un pic imun la cauza si efect. Mai tirziu am fost nituitor de lazi, mixer betonist, calculator-de-costuri-in-constructia-de-locuinte, intr-o regiune creata, paduros-ondulatorie, care are ceva de-a face cu muzica4; pe scurt, ce pot spune intrucitva despre mine este, in consecinta (adica dind lucrurilor importanta cuvenita), pe de alta parte, artificial, deci compozit: fireste ca dupa aceea am […]