Toposul magic Cernopol

Am luat cunoştinţă de proza lui Gregor von Rezzori datorită recomandărilor insistente ale lui Claude Karnoouh, tîrziu, pe la începutul anilor ’90, cînd în Cluj nu ştia nimeni de el. Aflînd că sînt bucovinean, cernăuţean, franţuzul, cu care atunci eram bun prieten, mi-a vîrît aproape cu sila în mînă un roman adus special din Franţa. Pe el von Rezzori îl cucerise şi, printre altele, datorită faptului că descoperise în proza sa un univers familiar, o ramură a familiei sale fiind venită în Franţa din spaţiile de dincolo de Nistru, el fiind depozitarul unor informaţii de memorie familială. Bătuse apoi, la „chemarea strămoşilor“, cu pasul, ca turist poliglot, filozof, antropolog etc., bună parte din ceea ce este azi Ucraina subcarpatică, dar căutase totodată în Cernăuţi ceea ce ştia din cărţile lui von Rezzori. Şi era dezolat că de această referinţă, pe care el o preţuia la superlativ, n-avea habar nici una dintre cunoştinţele sale din România. Apăruse, între timp, la Kriterion, şi volumul Memoriile unui antisemit, care însă nu exista în librării şi – amănunt interesant – doar datorită relaţiilor mele scriitoriceşti am putut pătrunde în depozitul unde editura pusese la păstrare tot tirajul, nedifuzat şi considerat nedifuzabil, al cărţii cu […]