Un desant in forta

„Aterizajul“ acesta in forta a 12 tineri plasticieni imi aminteste de „Desantul“ prozatorilor optzecisti de acum vreo 20 de ani. Atunci vroiam sa luam cu asalt literele romane, intepenite intr-un modernism corcit politico-comunist, acum ei vor sa ia cu asalt o citadela a jocurilor estetice internationale, mult mai complicate si mai riscante decit isi inchipuie multi. Cei 12 tineri pictori si fotografi si cei 3 manageri ai lor, toti tineri si de „scoala noua“, sint sinceri, sint proaspeti, au forta nitel salbateca a simplificarilor (binevenite) ale oricarui inceput. Au dinamism, curaj si un inceput de intelegere a ceea ce vrea sa zica „piata de arta“ intr-o lume sofisticata de uzul si abuzul retetelor de succes ale provocarilor si inovatiilor de tot felul. Par sa stie „regula jocului“, dur de altfel, in care nu rezista decit cei care muncesc cit 7 si sufera cit 77 – si sint dispusi sa il joace. Si cum in lumea stranie a artei nu conteaza decit strigatul, vorba lui Artaud, cei 12 tineri artisti par sa fie gata sa strige tare si nou, intre miile de strigate cosmopolite ale urbei pariziene. Sa le uram suflu puternic si tenacitate, ambitie nemarginita si temeritate, astfel ca strigatul […]