Un elveţian la Sibiel

Cu toate că îşi intitulează o carte (relativ) recentă Le voyageur (presque) immobile, autorul ei nu trădează o fire sedentară, nici înclinaţia de a cantona definitiv într-o profesie, nici că ar fi exclusiv zălogit locului de baştină. În fişa biobibliografică de pe ultima copertă, citim: „Născut în Valais, în 1941, licenţiat în litere al Universităţii din Laussane, Gérard Delaloye a predat la Geneva înainte de a trece la jurnalism. Vechi redactor la Nouveau Quotidien şi la Temps, este în prezent cronicar la Matin Dimanche şi la Largeur, magazin on-line“. Îndeplinea sarcini de reporter de actualitate exact în zilele fierbinţi ale prăbuşirii regimului comunist satrapic din România, de unde a transmis corespondenţe de martor ocular. Între timp, tentaculele cronicarului de evenimente la zi descoperă voluptatea scormonirii în arhive a urmelor trecutului. Ziaristului îi mijesc, irezistibile, orizonturile carierei de istoric. Avea, probabil, dinainte fixate în gînd filoane personale de investigat, unghiuri inedite de abordare, încît aptitudinile cercetătorului se confirmă, repetat, pe calea tiparului. Într-un ritm alert, volum după volum intră în circulaţie publică: Aux sources de l’esprit suisse. De Rousseau à Blocher (2004), La Suisse à contre-poil. Miettes historiques (2006), L’Evêque, la Réforme et les Valaisans (2009). Persecutat de năbădăioasele vocale Face […]