PORTRET

Norman Manea şi „triplul exil“ (I)

Ca autor glocal (cum inspirat l-a „identificat“ Doru Pop), mai cunoscut „afară“, masiv tradus şi multiplu premiat, elogiat şi invectivat, deopotrivă, alternînd eseistica problematizantă cu ficţiunea codificată, Norman Manea rămîne un caz; „emblematic şi problematic“, desigur, vădind recuperarea dificilă a acestui „solitar dubios“, paginile sale, confesiv-interogative, purtînd „cicatricea traumelor“, cum, în repetate ocazii, ne avertiza. Şi cu o receptare polarizată, trezind rezerve, în blocaj canonic, …

Citeşte articolul

Să fi mers cu spatele pînă la capătul lumii?

Ador scriitorii care nu-s contaminați de nici o modă, care rămîn scriitori dintotdeauna, care nu se leapădă de limba părinților și rămîn în propriul lor timp, ducîndu‑l mai departe aşa acum își duce rîul apa. Nu‑mi plac scriitorii care schimbă trenul tot timpul, cum fac eu, de pildă. Și totuși, romanul lui Marius Oprea e un galimatias în cel mai bun sens al cuvîntului. Aici …

Citeşte articolul

Rînduri despre prietenul meu, Radu

Itzhaki B. Moshe este un poet israelian, născut la Haifa (1951) din părinţi emigraţi din România. Este decanul Institutului Academic Oranim. A tradus, împreună cu Paul Farkaş, două antologii din poezia Anei Blandiana, iar acum pregătesc o antologie de poezie echinoxistă. Prima mea întîlnire cu Radu Ţuculescu a avut loc în casa lui Paul Farkaş, care m-a invitat să traducem împreună comedia acestuia, Hoţul sau trei …

Citeşte articolul

Cum a fluierat Norman Manea în biserica naţionalismului postcomunist

Norman Manea a avut în România, din păcate pentru cultura noastră, o receptare monofaţetată. Fie a fost discutat doar ca un scriitor al emigraţiei, fie a fost adulat exclusiv ca „omul care poate aduce Nobelul“, ori a fost etichetat drept eseistul care a îndrăznit să problematizeze „marele tabu“ autohton, acela al legionarismului generaţiei anilor ’30. Manea, însă, nu este doar un prozator complex. El trebuie înţeles …

Citeşte articolul

„Punct de inflexiune“ la New York

Eram student cînd am citit Pulovărul, o capodoperă a prozei scurte româneşti (la nivelul lui Preda sau Bănulescu), pentru un seminar de literatură română contemporană. Am continuat cu Despre clovni şi Întoarcerea huliganului. Descopeream un scriitor despre care ştiam puţine lucruri, dar a cărui voce o simţeam foarte diferită. Cînd a venit vremea să decid subiectul pentru teza de doctorat, n‑am ezitat foarte mult, în …

Citeşte articolul

Norman Manea, decorat cu Ordinul Național „Steaua României“

Ceremonie la Berlin

La 30 mai 2016, a avut loc, la Ambasada României la Berlin, ceremonia de decorare a scriitorului Norman Manea, cu Ordinul Național „Steaua României“ în grad de Mare Ofițer, conferit de președintele României, în semn de înaltă apreciere pentru promovarea activă a culturii și a valorilor românești, pentru înalta ținută morală de care a dat dovadă de-a lungul întregii sale cariere. Distincţia a fost înmînată …

Citeşte articolul

Măsura ca principiu suprem al artistului

Lui Wilhelm Fabini, la împlinirea vîrstei de 80 de ani

Dacă ar fi să descriu drumul parcurs de sighişoreanul Wilhelm Fabini în devenirea lui ca om şi ca artist, urmărindu-i etapele biografice sau legăturile sociale, ori dacă aş trasa liniile parcursului său artistic, m-aş decide fără să ezit pentru a treia alternativă. Pentru că lucrările sculptorului, un meşteşugar-artist de excepţie, mi-au permis – conform hotărîrii şi proiectului meu iniţial – să clarific unele aspecte privind …

Citeşte articolul

Marie Šťastná ‒ poetă şi bijutier

S-a născut pe 6 aprilie 1981, a absolvit Liceul Pedagogic în oraşul natal Valašské Meziříčí, şi apoi Istoria artei şi Istoria culturii la Facultatea de Ştiinţe Umaniste a Universităţii din Ostrava. Începînd din 1999, cînd avea numai 18 ani, a participat cu succes la diverse concursuri de poezie, la care a primit numeroase premii. Şi chiar în anul cînd trecea pragul simbolic al majoratului a …

Citeşte articolul

Un prieten al României: Serge Fauchereau

Legăturile de suflet şi de limbaj între culturile franceză şi română au vechi şi trainice tradiţii. Ar fi suficient să invocăm legăturile tinerilor paşoptişti români aflaţi la studii în Franţa cu oameni de mare importanţă în lumea spirituală şi culturală a Franţei. În secolul al XX-lea, legăturile s-au amplificat şi s-au diversificat ca urmare a multiplicării şi perfecţionării mijloacelor de comunicare, conducînd implicit la o …

Citeşte articolul

Jean Georgescu şi Silvan – o prietenie

Eram copil, aveam vreo 5-6 ani. Plimbarea duminicală a familiei avea loc pe Calea Victoriei, începînd de pe strada Sevastopol, unde locuiam, şi pînă la Ateneul Român, unde eram lăsat să mă zbengui timp de vreo oră sau două, în marea grădină. Adesea, în Piaţa Palatului, adică între Athenée Palace şi Cina, ne întîlneam cu un domn foarte spilcuit, în costum de haine impecabile ca tăietură, …

Citeşte articolul

Cu faţa spre vocaţie

Pe 8 noiembrie, profesorul Dumitru Micu a împlinit 87 de ani. L-am cunoscut datorită poetului Ion Brad, pe care îl acompaniam, cu ani în urmă, într-o vizită la domiciliul criticului. Întîmplător, cei doi scriitori, colegi de studenţie clujeană, sînt născuţi în aceeaşi zi, dar la un an distanţă: Dumitru Micu în 1928, la Bîrsa, în Sălaj, Ion Brad în 1929, la Pănade, satul lui Timotei …

Citeşte articolul

Cioran, un portret en miettes

Ciprian Vălcan – Cioran. Un aventurier nemişcat

Printre noutăţile de anul acesta de la Gaudeamus am remarcat, la Editura All, un volum al universitarului timişorean Ciprian Vălcan: Cioran. Un aventurier nemişcat. Autorul, suficient de cunoscut din presa noastră culturală – unde a publicat, cu o oarecare constanţă, în ultimul deceniu şi jumătate mai ales, eseuri şi interviuri –, a studiat filozofia la Paris, iniţial la École Normale Supérieure, ulterior la Sorbona (Paris …

Citeşte articolul

„Anotimpuri suprapuse“

Ar fi putut fi biograful lui Troţki, pentru Gallimard. Dar nu va fi. Ar fi putut fi ministru al Culturii în regimul Iliescu. Dar, cu siguranţă, nu a fost. Este însă biograful unor scriitori: Cehov (2008), Camus (2010), Dostoievski (2012), Saint-Exupéry (2013). Şi autor al foarte recent apărutei biografii a Sfîntului Francisc de Assisi. Pentru aceeaşi Editură Gallimard – biografiile fiind de găsit acum în …

Citeşte articolul

„Poezia mea este o confesiune şi un obstacol“

Interviu cu Angela MARINESCU

Primul volum al operelor complete se deschide cu următorul motto: „La grădina Muzeului Literaturii Române, Ioan Buduca mi-a spus, acum 10 ani: Ceea ce scrii tu nu se publică în timpul vieţii. Pentru că ai făcut- o a fost indecent“. Şi nu numai că aţi publicat numeroase volume de poezie, dar aţi publicat şi Opere complete. De ce dorinţa asta de a fi indecentă? Pentru …

Citeşte articolul

Poetica intensităţilor pure (I)

Mi-au plăcut întotdeauna, în poezia Angelei Marinescu, acea lipsă totală de complezenţă și ireverenţa sa fundamentală faţă de toate formele de autoritate. Fie că aceasta se prezintă sub forma unui discurs social şi politic – acea voce colectivă a comunităţii, care îţi cere să strîngi rîndurile şi să te supui majorităţii –, fie sub forma aşteptărilor şi imperativelor (culturale ale) cîmpului literar, pe care poeta …

Citeşte articolul

Angela Marinescu – Opere complete I

Una dintre apariţiile editoriale majore ale acestui an a fost publicarea, la Editura Charmides, a volumului Subpoezie. Opere complete I de Angela Marinescu. Cartea reuneşte toate volumele de poezie publicate de autoare după 1989 şi confirmă ceea ce este de mult timp o evidenţă: Angela Marinescu este unul dintre cei mai importanţi și mai influenţi poeţi români din ultimii 40 de ani. În continuare, puteţi …

Citeşte articolul

Are 23 de ani, a primit Premiul „Jiří Orten“ şi ştie româneşte: Alžběta Stančáková

Este scundă, slăbuţă şi pare firavă. De la distanţă, aduce mai degrabă cu un copil, poate cu o adolescentă. Nu, nu este o reclamă pentru Smart, ci un articol despre o poetă de 23 de ani, căreia i-a fost decernat, cu puţin timp în urmă, un însemnat premiu literar. Cu toate acestea, pînă la un anumit punct, comparaţia subzistă. Din reclamă aflăm că respectivul vehicul …

Citeşte articolul

„Toată arta se bazează pe aparenţă“

Margarete Depner, o sculptoriţă din Ardeal

Iată, de data asta îmi e mai greu să încep. La prima vedere, aș exclama: Ce carte superbă! Dar frumuseţea blochează. Constaţi stupefiat că n-ai cuvinte. Curios, frumosul unanim acceptat se perimează din ce în ce mai repede, trecînd mereu în reversul lui, de la o generaţie la alta, și poate tocmai de aceea nu dispune de epitete distinctive, pentru că superlativele sînt mult mai …

Citeşte articolul

Ferdinand cel Leal

La Muzeul Naţional Cotroceni s-a deschis expoziţia „Un bun român“ – Regele Ferdinand I, în care este prezentat un portret complex al suveranului Marii Uniri. Între cei patru regi pe care i-a avut România, el este suveranul al cărui destin a fost, în egală măsură, tragic şi sublim. Născut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în 1865, în preajma Războiului franco-prusian, care avea …

Citeşte articolul

Inima cristalului

În noiembrie 2014, Monica Damian Eyrignoux, „artiste verrier“ formată la Bucureşti, a avut bucuria reîntîlnirii cu atmosfera atelierelor studenţeşti dedicate Ar - telor Focului. A participat şi la expoziţia retrospectivă a Ca - tedrei de Ceramică-Sticlă- Metal, în anul de bilanţ al Universităţii de Arte din Bucureşti (1864-2014). Ne-a împărtăşit cu entuziasm percepţia de continuitate şi de creştere întru profesionalism a generaţiilor care au urmat …

Citeşte articolul