Un Talleyrand postmodern

Revista Observator cultural mi-a făcut onoarea de a mă invita la o dezbatere despre alegerile prezidenţiale, organizată cu o săptămînă înaintea primului tur de scrutin. Invitaţia mă onorează, dar întrebările care ghidează discuţia mi-au creat o mică dificultate: mă întreb dacă cineva care trăieşte în afara României poate sau are dreptul să exprime o părere despre aşteptările sale în legătură cu viitorul preşedinte. Întrebarea, asociindu-i pe cei care trăiesc în afara unei ţări, dar care sînt totuşi implicaţi cultural (şi poate chiar şi sentimental) în destinul acesteia, este, în lumea noastră globaliza(n)tă, una de mare actualitate. În cazul specific al României, găsim diverşi politologi şi creatori de opinie străini implicaţi activ în presă şi în media electronică (nu voi da nume, toată lumea îi cunoaşte); există şi o diasporă intelectuală românească destul de vizibilă şi, în anumite domenii, activă chiar. Cînd o profesoară de sociologie la o universitate americană scrie despre societatea rurală românească de după ’89, ea face un serviciu specialiştilor care se ocupă de acest domeniu, ţării deci. Cînd profesorul de ştiinţe politice, de matematică sau de literatură comparată de pe coasta de Vest sau de Est a Statelor Unite – de origine română – se implică, el […]