Urme intre prezenta si absenta in opera lui Peter Jacobi

Opera lui Peter Jacobi vorbeste cu o intensitate aproape unica despre urme. Exista aici tot felul de urme: in opera fotografica, de exemplu, sint urme de baricade antitanc, de buncare sau de munti artificiali, creati din ruinele – intre timp disparute – ale unor orase bombardate. Dar fotografiile lui Peter Jacobi nu sint o prezentare documentara a acestor urme, ci o accentuare si, totodata, o diluare a lor. Cercetate indeaproape (indiferent in ce mod), urmele se transforma fara incetare. In asa-numitul poststructuralism, in postmodernism, in deconstructie (la Jacques Derrida, de exemplu) nimic nu apare mai concludent decit conceptul de „urma“, deoarece urma circumscrie cel mai bine ideea concomitentei dintre prezenta si absenta. Urma cenusii s-ar constitui intr-un exemplu elocvent: ceea ce a ars ramine, in totalitate, prezent, desi, transformat fiind, lipseste deopotriva. Reflectind asupra functiei baricadelor, a buncarelor sau ruinelor, acestea ne apar in egala masura trecute si prezente, insa ceea ce constientizam in mod concret este un amestec, care include, in acelasi timp, prezenta absenta si absenta prezenta. Tocmai acest real, minunat si remarcabil paradox al coexistentei dintre prezenta si absenta sta la baza consecventei unitatii operei bogate in teme si medii a lui Peter Jacobi. Urmele timpului sint […]