Vacante (ne?)asteptate

In ordine strict cronologica: Budapesta. Prima iesire din tara. Sensibilitati olfactive activate nebanuit: oameni, strazi, interioare mirosind frumos, parfumuri si miresme de tutun bun. Dire ale unei mai clare bunastari. Oras cochet, cosmopolit, viu. Degajare. Cupluri de toate virstele plimbindu-se cu eleganta duminicala, luind un ceai, o cafea, o delicatesa de patiserie – e una centrala, veche de aproape doua sute de ani (patiseria, nu delicatesa…), cu un aer frantuzesc (deduc, in mod exclusiv livresc): „Gerbeaud“. Turisti multi. Insoliti si nerabdatori. Ca si noi. Interpretele noastre, cu nume asemanatoare: Agnes si Agneta. Sau Agnes si Agy. Stiu secretele orasului, pe unele ni le spun si noua: barulete sic, ieftine, unde e loc pentru toata lumea, un labirint subteran (n-am apucat sa-l batem cu piciorul…). Program cazon de conferinte, dezbateri, vizite prin Parlament, intilniri cu oameni importanti. Relaxati, ironici, subtili. Unii dintre ei – foarte tineri, precum responsabila cu imaginea Ungariei de la Presedintie. Directorii de program de la Academia „Szent László“ sint, si ei, foarte tineri: Roland si Fery. Ii string costumele si ii stinjenesc rolurile imbracate in graba, in fiecare dimineata (abia la urma, la cheful in aer liber de la Balaton, dintr-o noapte de toamna blinda, vom constata […]