Nora IUGA Autobuzul cu cocosati Editura Vinea, Colectia „Diferente“, Bucuresti, 2002, 64 p., f.p. Cine este sam? Pe sam (scris cu minuscula!) si ale sale rude, cititorii Norei Iuga au avut ocazia sa-i cunoasca in urma cu doi ani. In deschiderea antologiei Inima ca un pumn de boxeur, aparute in Colectia de „Editii definitive“ a Editurii Vinea (Bucuresti, 2000), autoarea plasase 20 …
Radu COSASU Supravietuirile 1. Ramasitele mic-burgheze Editura Fundatiei PRO, Bucuresti, 2002, 232 p., f.p. Din 1970 despre 2002 si viceversa Intr-un almanah Cinema din 1970, unul extrem de reusit (format A4, permitindu-si titluri generoase, pe jumatate de pagina, alternind culorile si calitatea hirtiei), „pozele cu actori“ acompaniau vizual analize si anchete, profiluri de artisti si fise de regizori, eseuri despre violenta si …
Aglaja VETERANYI De ce fierbe copilul in mamaliga Roman. Traducere de Nora Iuga. Postfata de Rodica Binder, Editura Polirom, Colectia „Biblioteca Polirom. Proza XXI“, Iasi, 2002, 204 p., f.p. „In timp ce mama atirna de par sus, in cupola circului, sora mea imi povesteste POVESTEA COPILULUI CARE FIERBE IN MAMALIGA, ca sa ma linisteasca. Cind imi inchipui cum fierbe copilul in …
Andreea DECIU Nostalgiile identitatii Editura Dacia, Colectia „Discobolul“, Cluj-Napoca, 2001, 152 p., f.p. Sub titlul de tandra speculatie introductiva, se poate afirma ca pentru Andreea Deciu nostalgia reprezinta, cu sintagma lui Charles Mauron, o „metafora obsedanta“. Povestea caselor, volum aparut in 1999 la Editura Simetria, ingrijit si postfatat de tinara eseista, exploreaza acest obiect al nostalgiei care este spectrul „Bucurestiului de odinioara“. …
Gabriela Vranceanu FIREA O alta lume. A Different World Editie bilingva, traduceri de Ileana Barbu, Daniela Dolgu, Editura Eminescu, Colectia „Amphion“, Bucuresti, 2000, 112 p., f.p. Gabriela VrInceanu FIREA Trei motive. Roman Editura Eminescu, Bucuresti, 2001, 128 p., f.p. Contextul In mass-media romaneasca, notiunea de vedeta nu acopera o mare varietate de ocupatii sau tipuri umane. La statutul de VIP – titlu …
Guido CERONETTI Tacerea trupului. Materiale pentru studiul medicinei Traducere din italiana de Michaela Schiopu. Cu un cuvint inainte de E.M. Cioran, Editura Humanitas, Bucuresti, 2002, 208 p., f.p. Nedumeririle unui editor Tacerea trupului apare in 1979, la Adelphi Edizioni S.P.A. Milano. In 1990 ajunge deja la a cincea editie, iar autorul sau se afla in situatia de a oficia ceremoniile si ritualicele fraze de …
Tia SERBANESCU Femeia din fotografie. Jurnal 1987-1989 Editura Compania, Colectia „ClarObscur“, Bucuresti, 2002, 296 p., f.p. Transcriptor al cenusiului Fara indoiala, un prozator bun nu trebuie sa fi trecut neaparat si prin stadiile rutinei jurnalistice. Dar invers, un jurnalist adevarat, cu „vina“, care sa exceleze fara a-si fi exersat (sau chiar ratat) vocatia de prozator pare greu de imaginat si de intilnit. …
Tia SERBANESCU Femeia din fotografie. Jurnal 1987-1989 Editura Compania, Colectia „ClarObscur“, Bucuresti, 2002, 296 p., f.p. Transcriptor al cenusiului Fara indoiala, un prozator bun nu trebuie sa fi trecut neaparat si prin stadiile rutinei jurnalistice. Dar invers, un jurnalist adevarat, cu „vina“, care sa exceleze fara a-si fi exersat (sau chiar ratat) vocatia de prozator pare greu de imaginat si de intilnit. …
1. Articolele slabe/insipide/stupide pe care le primesti la redactie sint urmate de altele si mai slabe/insipide/stupide. Faptul ca nu le publici nu ii descurajeaza pe autori. 2. Nu duce redactarea textelor pina la perfectiune: s-ar putea intimpla ca, in finalul unui text progresiv imbunatatit, cititorii sa isi puna clasica intrebare: „Ce-o fi vrut sa spuna autorul?“. 3. De multe ori, un articol care incepe bine …
In ordine strict cronologica: Budapesta. Prima iesire din tara. Sensibilitati olfactive activate nebanuit: oameni, strazi, interioare mirosind frumos, parfumuri si miresme de tutun bun. Dire ale unei mai clare bunastari. Oras cochet, cosmopolit, viu. Degajare. Cupluri de toate virstele plimbindu-se cu eleganta duminicala, luind un ceai, o cafea, o delicatesa de patiserie – e una centrala, veche de aproape doua sute de ani (patiseria, nu …
In ordine strict cronologica: Budapesta. Prima iesire din tara. Sensibilitati olfactive activate nebanuit: oameni, strazi, interioare mirosind frumos, parfumuri si miresme de tutun bun. Dire ale unei mai clare bunastari. Oras cochet, cosmopolit, viu. Degajare. Cupluri de toate virstele plimbindu-se cu eleganta duminicala, luind un ceai, o cafea, o delicatesa de patiserie - e una centrala, veche de aproape doua sute de ani …
Stop-cadre biografice Tatal avea tuberculoza. Timp de 12 ani dupa razboi, n-a facut decit sa agonizeze perindindu-se prin diverse localitati si sanatorii. Familia il urma cu devotiune nesmintita. Copilaria lui Kieslowski pare sa aiba o fizionomie tacuta si palida, asa cum il arata si pe el fotografiile. Se compune din continue mutari si dezradacinari. Intre acestea – activitati statice si meditative, de mic Hans Castorp …
Ion IANOSI Dostoievski. Tragedia subteranei. Dostoievski si Tolstoi. Poveste cu doi necunoscuti Editura Teora, Colectia „Universitas“, Bucuresti, 2000, 528 p., 120000 lei Un peisaj sarac… Fenomen singular si, pare-se, specific romanesc, conul de umbra in care a intrat la noi literatura rusa dupa 1989 tinde sa se inscrie deja pe lista eternelor noastre defazari, intirzieri si desincronizari. Pe alte meridiane, autorii rusi continua sa …
Irina NICOLAU Haide, bre! Incursiune subiectiva in lumea aromanilor Editura Ars docendi, Bucuresti, 2000, 121 p., f.p. Irina NICOLAU Surisul lui Harry Editura Ars docendi, Bucuresti, 1999, 170 p., f.p. Irina NICOLAU, Ioana POPESCU, Raluca ALEXANDRESCU O viata, un destin, o icoana/Une vie, un destin, une icône/Ein Leben, ein Schicksal, eine Ikone Photo: Alice Ionescu; Ministerul Culturii, Muzeul Taranului Roman, Bucuresti, 2001, 256 …
Iolanda MALAMEN Felipe si Margherita Editura Crater, Bucuresti, 2000, 96 p., f.p. Alina BODNARU Romancierul din Luz Editura Marineasa, Timisoara, 2000, 80 p., f.p. Sintagma din titlul articolului meu este imprumutata dintr-o carte. Desi acolo denumea starea dominanta a unor indivizi dedati intrutotul inventiei, cind personaje, cind autori, ea se potriveste perfect, drept caracterizare generica, celor doua volume luate aici in discutie si …
Andrei MAKINE Pe vremea fluviului Amur Traducere din franceza de Emanoil Marcu, Editura Humanitas, Colectia „Cartea de pe noptiera“, Bucuresti, 2001, 176 p., f.p. Cind, in 1995, aparea Le Testament français (Éditions Mercure de France), romanul unui scriitor de origine rusa in virsta de 31 de ani, spiritul galic, tusat si flatat de covirsitoarea declaratie de dragoste pe care cartea o continea, a trait …
Aurelia MOCANU Ibrisim Cu paisprezece ilustratii de Emilia Kiss. Editura Brumar, Timisoara, 2000, 40 p., f.p. Celor cu rabdarea amenintata de dizgratiosul post de gratie pe care tinde sa si-l ia literatura, celor care-si simt bunul-simt violat, iar sensibilitatea mutilata de inepuizabila vulgaritate, celor tinjitori dupa calmul concretetii pline de miez, obositilor, astenicilor, neurastenicilor, angoasatilor, trufasilor, celor cazuti in spleen, celor pacatuind prin accedie …
Mariana CODRUT Blanc Editura Vinea, Colectia „OrfEu“, Bucuresti, 2000, 80 p., f.p. Dupa cele patru volume de versuri – Macesul din magazia de lemne (1982), Schita de autoportret (1986), Tabieturile noptii de vara (1989), Existenta acuta (1994) – si romanul Casa cu storuri galbene (1997), noile poeme ale Marianei Codrut, grupate sub titlul Blanc, demonstreaza acelasi delicat, nedezmintit dozaj de dulce-amar al scriitoarei. …
Poate ca te-ai intrebat, iubite cetitoriule atent si fidel, de ce aproape niciodata nu ai gasit in paginile Observatorului… erate, scuze, puneri de cenusa-n cap. Ca dovada ca nici „observatorii“ nu-s perfecti, dar nici pe atit de orgoliosi pe cit s-ar putea astfel crede, iti oferim acum, in acest numar aniversar, citeva (!) exemple de momente cind ai fi avut ocazia (si probabil ca n-ai …
Angela MARINESCU Fugi postmoderne. Poeme din ce in ce mai exacte Editura Vinea, Bucuresti, 2000, 68 p., f.p. „Cred ca arta reprezinta exactitatea insasi. Adica sa poti face arta inseamna sa te poti apropia de cea mai precisa expresie a limbajului. Precizie in sensul descoperirii unui spatiu mistic. Deoarece numai limbajul mistic (eu despart religiozitatea de mistic) poate cunoaste cu adevarat. Ce cunoaste, …
