„Visez foarte mult şi foarte frumos“. Interviu cu Antoaneta RALIAN, realizat în 2014

Cînd vorbeşti cu Antoaneta Ralian, cea mai prolifică traducătoare a noastră, există un farmec al conversaţiei care te face să nu-ţi dai seama cînd trec minutele. E o plăcere să stai să o asculţi. Această plăcere va fi dublată, în această săptămînă, de apariţia volumului Amintirile unei nonagenare. Călătoriile mele, scriitorii mei, ce va fi lansat sîmbătă, 17 mai, la Humanitas Cişmigiu. Volumul apare la iniţiativa Denisei Comănescu, meritoria discipolă a Antoanetei Ralian, şi conţine cîteva ingenioase reconstituiri ale întîlnirilor cu o parte din autorii traduşi de Antoaneta Ralian: Iris Murdoch, Saul Bellow, Raymond Federman, Amos Oz, Ted Hughes, Salman Rushdie.  Antoaneta Ralian împlineşte 90 de ani. Şi-a păstrat pofta de viaţă, pofta de lucru. Acasă la Antoaneta Ralian, într-o plăcută zi de mai, am realizat un interviu, mai degrabă liber de constrîngeri, decît scorţos, la aniversare.    Doamnă Ralian, ce fel de copil aţi fost? Cuminte, răbdător, năzbîtios? Am avut o copilărie foarte frumoasă. Fac parte dintre cei care au trăit „cei şapte ani de acasă“. Iar anii de pînă la clasa I au fost cei mai fericiţi ani. Cînd intri la şcoală, încep responsabilităţile, dificultăţile, care merg de la clasa I şi pînă la senectute. Pînă la şcoală, […]