Zalmoxis reloaded la Washington

Interviu cu Cristina BEJAN

  • Recomandă articolul
Unii strîmbă şi astăzi din nas doar cînd aud de Zalmoxis. Dar despre zeul antic s-a scris şi altfel decît în cheia tracomaniei elucubrante. Înainte de toate, cunoscutul text al lui Herodot despre zeitatea geţilor a făcut o mare impresie în lumea antică. Mircea Eliade spune că Zalmoxis a fost mai mereu valorizat la noi pentru că întrupează spiritualitatea „autohtonilor“. În mitologia istoricizată a romanticilor, Zalmoxis nu şi-a găsit însă locul în faţa temei descendenţei latine. A venit rîndul lui Vasile Pîrvan şi al unei întregi generaţii de discipoli, care au pus bazele protoistoriei Daciei. În acest context, al „revoltei fondului autohton“, Lucian Blaga a scris prima sa piesă intitulată Zamolxe, zeul păgîn (1921). De curînd, între 29 aprilie şi 1 mai, la Universitatea Georgetown din Washington, sub egida Centrului pentru Studii Euroasiatice, Ruse şi Est-europene (CERES), Cristina Bejan a pus în scenă piesa lui Blaga într-o inedită interpretare artistică. Am remarcat jocul vibrant de scenă şi pantomimica intensă. A surprins însă, de departe, originala interpretare artistică. E, ca să spun aşa, o replică de care doar fiica unui emigrant plecat din Romînia lui Ceauşescu putea să o dea. O alegorie a totalitarismului, în care piesa lui Blaga devine un […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12884 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }