„Ziua în care vom ceda“, cerere şi ofertă

…Bulgaria se solidarizează cu noi, BOR mai degrabă cu Bulgaria (tranzitiv) decît cu durerea din România, dar niciodată clasa de mijloc nu se solidarizează cu establishmentul. Oricît nu ştiu eu să apreciez vîrsta reală a unui om (viu), este clar că, în clubul Colectiv, media a fost de 25 de ani (cu o marjă de plus/minus cîţiva ani, pot fi şi zece). Centraţi pe cariere în domenii liberale, parte a unei clase de mijloc mai mult visate decît existente, oameni asertivi, poate liber-cugetători, dispuşi să fie prezenţi, să studieze şi să se dedice. Cui? Poate lor înşişi, familiilor lor în formare, domeniului profesional sau vocaţional ales. Acolo au fost tineri educaţi (şi născuţi, unii) preponderent după 1989, acolo au fost studenţi, tineri din IT, publicitate, presă, arhitecţi sau activi în zona muzicii, a industriei organizării şi  promovării de spectacole. Un prieten arhitect îi cunoştea pe trei (Kuky, Mihai, Cătălina) dintre cei şase colegi de breaslă a căror dispariţie a deplîns-o Ordinul Arhitecţilor. În proiectele profesoarei Mihaela Miroiu erau activ implicate două dintre tinerele care acum nu mai sînt (Nicoleta Baldovin, Alexis Matache). Poate că aceşti tineri şi aceste tinere nu îşi dedicau musai duminica bisericii – sau credinţei ortodoxe. Nici […]