Ziua Mondială a Poeziei, la Botoşani, Ipoteşti şi Iaşi

Vineri noapte la Botoşani. Ar fi, probabil, un titlu potrivit pentru o carte de proze scurte. Poate ceva în cheie umoristică. Sau pentru o carte de reportaje. Asemănătoare cu 175 de minute la Mizil. Dacă s-ar întoarce voga reportajului. Deci, vineri noapte la Botoşani. Nu foarte tîrziu. Pe la 22. Din autogară, după ce ultimii pasageri ai cursei de Bucureşti s-au dispersat, oraşul inspiră acea tristă şi obscură letargie provincială, cu puţine lumini aprinse la ferestrele blocurilor. La fel cum ar arăta o noapte de vineri la Alexandria, la Satu Mare sau la Tulcea. Toate reşedinţe de judeţ. Precum Botoşanii. Şi totuşi, nu prea departe, municipiul capătă un alt tonus. Nu într-o discotecă, deşi bănuiesc că şi acolo, ci pe stadion. Un meci din prima ligă. Apoi, o dată lucşii nocturnei rămaşi în urmă, aceeaşi atmosferă rece. A doua zi, însă, aici avea să pulseze un eveniment mult mai important decît meciul de fotbal cu FCM Tîrgu-Mureş. Ca să nu se creadă că doar fotbalul poate furniza un eveniment de sfîrşit de săptămînă la Botoşani, includ şi spectacolul Avarul, tot de a doua zi. Cînd a fost Ziua Mondială a Poeziei, celebrată din 1999, la iniţiativa UNESCO, pe data de […]