ZOOM OUT. Lupta cu clasa politică

Am traversat nişte alegeri care au înregistrat cîteva premiere. Una dintre ele este recordul de campanie negativă, o alta – recordul de demagogie antisistem. Pe lîngă Sorin Oprescu, un candidat independent care a practicat un discurs antipolitic şablon, lipsit de imaginaţie, am avut şi discursul lui Crin Antonescu, lider al unui partid important care a pretins, poate puţin cam optimist, că va face „o altfel de politică“. Însă campionul discursului antisistem a fost chiar preşedintele. O situaţie şocantă, deoarece orice preşedinte al unui stat democratic, aflat deci în vîrful piramidei politice, nu poate să combată întreaga clasă politică decît dacă se plasează în zona autoritarismului dur. Şi asta nu în ciuda, ci cu atît mai mult, cu cît din „clasa politică trădătoare“ exclude partidul său de provenienţă. Sau, cum ar putea spune maliţioşii, partidul său de casă. Dar să trecem de astfel de clasificări de manual de politologie. Refrenul „Băsescu-dictator“ este aproape complet golit de sens, ca şi „Geoană-comunist“ şi ca de altfel orice clişeu de foarte largă circulaţie. Important nu e atît ce ne spune acest fapt despre Băsescu sau despre PDL, ci ce ne spune despre întregul sistem politic şi despre dinamica societăţii româneşti.   Lupta cu clasa […]