Fiind confruntat cu subiectul postmodernismului in tara mea, ma gasesc in fata unei duble intrebari – nu numai despre „aroma“ postmodernismului, ci si despre tara mea. Ca emigrant, prezint multe din simptomele unei identitati rau plasate, un fel de rastignire intre agonia pierderii domiciliului si aceea a unui exil la care nu m-am adaptat in intregime. Intre cele doua, sint anii de confuzie si de …