Aurelia MOCANU

In acordurile stinse ale acordeoanelor din promenada bunicilor Evropei (coloana sonora a expozitiei), am propus o cheie de lectura fin de siècle pentru intilnirea cu imaginile fotografice de la Centrul Cultural Maghiar: „naturelul“, in dictia preferata de Caragiale. Proaspat decalcat din franceza, „naturelul“ contine tocmai socul originar dintr-un salon parizian de pictura, al anului 1864. O femeie oarecare, in tot naturelul ei, dejuna goala in …

Intre tipar si multiplicare artistica, gravura este fara indoiala una dintre disciplinele plastice provenite din accelerarea comunicarii prin imagine. Intr-un colt de tara, la o raspintie mare a apelor, s-au adunat, in pofida fragilitatii lor, gravurile a zeci de generatii de artisti romani, cu anii de nastere cuprinsi intre 1896 si 1977. Este vorba de merituoasa initiativa a Muzeului din Tulcea, institutie prestigioasa care a …

In caietele ucenicului pictor din toate epocile, motivul vegetal este cel mai obedient si mai atasant releu de stabilire a dialogului cu realitatea. Captarea fluxului vital se implineste cel mai usor sub semnul sevelor. De aceea o expozitie de asumata maturitate, mai ales pentru cineva care are o lunga cariera de dascal pentru ucenicii pictori, nu-si poate propune decit o ambitioasa proba de transfigurare a …

O celula familiala cu sase suflete, un hexagon, de altfel cu miere din cea mai rara, este intemeiata pe diametrul genitorilor de doua personalitati artistice notabile ale generatiei ’80. Absolventi din Cluj, cu primul deceniu de activitate petrecut la Lugoj, Carmen Paiu si Valeriu Mladin se depliaza pictografic, in doua voleturi, la Galeria Simeza, intre 29 august si 12 septembrie. Expozitia fiecaruia dureaza cite o …

Primul ghem De pe colina de 600 de metri cu parcul Wilhelmshöhe din Kassel, gigantica statuie din bronz a lui Herakles priveste din nou munca (fara indoiala herculeana) de a captura intr-o mare expozitie hydra artei contemporane. Recapitulativa si prospectiva, manifestarea documenta si-a deschis cea de-a 11-a editie. Notiunea de „deschidere“ se poate aplica in cadenta pe multe dintre nivelurile de organizare si de …

Aurelia Mocanu: Este foarte interesant pentru noi (criticii de specialitate, artistii romani atenti la racordarea lor cu scena internationala, publicul avizat si toti „observatorii culturali“) sa refacem traiectul prezentei dumneavoastra, Doina Petrescu, alaturi de Alejandra Riera, aici la documenta 11. Cum ati ajuns, dupa studii de arhitectura in Romania, studii de filozofie la Paris si cercetare in studii feministe, sa participati la o mare expozitie …

Aurelia MOCANU: In calitate de director al Centrului International de Arta Contemporana din Bucuresti, ati putea face o micro-documenta 11 undeva pe simezele noastre, macar imaginar, pentru a prinde amprenta acestei editii? Irina CIOS: E destul de greu de spus pentru ca, desi se anunta a fi o experienta neasteptata, expozitia documenta 11 e destul de cuminte, clasica, fara socuri vizuale, fara surprize emotionale. …

Hipnotice intilniri intre citeva linii, precum cititul in palma, linii prelung arcuite, rupte de citeva incrustari marunte pentru incondeiat chipurile, linii putine, atit cit ii trebuie ochiului sa continue desfasurarea unei povesti, sint desenele-pictura ale lui Sorin Ilfoveanu. Continuate de la marea expozitie din anul 2000, gazduita de Muzeul National de Arta din Bucuresti, operele recente ale maestrului „au trecut muntii“. Venirea Ilfovenilor (tatal si …

Kierkegaard vedea in predestinarea de a te naste la periferia marilor culturi doar zbuciumul de a te sti mic, amenintat de spectrul nonexistentei si, deci, clarvazator. Iata cu totul alta lentila pentru aceeasi prima jumatate de secol XIX, pe o diagonala a Europei. Cartea lui Adrian-Silvan Ionescu despre Principatele dunarene in tranzitia dinspre Stambul spre Paris estompeaza, prin savoarea observatiilor si a redactarii, traumele, fara …

Din arama ciocanita si apoi vopsita baltat se croiau scenele orelor in orologiile de turn. Parabolele cu negustori, saltimbanci si alti preacinstiti traitori in Civitas Dei incremeneau in gesturi, gata de a fi continuate la o alta trecere printre dintii mecanismelor cu roti. Imaginarul Anei Ruxandra Ilfoveanu contine aceasta miscare sacadata ce anima un panoptic uman, coborit din xilogravurile anonime si postmedievale. Tempoul fringerilor este …

„Curaj, Robert sFerdinand in versiunea originala, n.m.t, imi repetam mie insumi ca sa ma imbarbatez. Alungat mereu de peste tot, vei descoperi in cele din urma trucul care sa infricoseze de moarte bestiile cite sint pe lumea asta, truc care sa existe cu siguranta in strafundurile beznei de la capatul noptii.“ „Un actor plastic“, cum ii place lui Robert Vraciu sa sarjeze, prezentindu-se, il declara …

Tudor Marinescu a pictat din copilarie printre borcanele cu tincturi ale mamei sale, regretata tapisereasa Elena Haschke Marinescu. Pentru delicatul „Dodo“, care va implini la vara 33 de ani, humorul si candoarea unei palarii inghitite de sarpe nu este o indepartata referinta ex-uperyana. Aflam, la aceasta prima expozitie personala gazuita de Galeria Sabina si Jean Negulescu, ca pictorul, un discret-ghidus, iubeste si sarcasmul cuvintelor. Scrie …

Gasisem deja un etimon pentru a explica motivul creatiei si discretia umana a doi pictori clujeni trecuti de 40 de ani, Lacramioara si Adrian Arama: humilinta (v. revista Arta nr. 3/2001). Huma cea mai la indemina o gasesti intre propriile straturi cu flori. Gradina te invata sa traiesti cu incetineala, in respiratia difuza a ciclurilor vegetale. „Umilinta, la fel ca tristetea, poate ajuta omul sa …

Unlimited – strategii artistice

Discobolul si gelurile din silicon

Atletul Matthew Barney, nascut in 1967 la San Francisco, a devenit, de la selectia pentru documenta 9 de la Kassel, din 1992, unul dintre cei mai uluitori „ingineri“ ai productiei de imagini artistice contemporane. Fost manechin si fotbalist, in curind tata al copilului cintaretei islandeze Björk, la fel de extra-terestra in aparitiile sale filmate, Barney se ocupa de peste zece ani cu transmutarea macabrului in …

Olanda a nascut conceptul modern de arhitectura functionala. In acest tinut scufundat, „Holl-land“, dupa cum ii arata si numele, pamintul este cel mai pretios capital. A construi inseamna pentru olandez a-si aplica geniul pragmatismului si inventivitatea asupra orizontului care abia se inalta la 200 m si asupra inaintarii apelor. Intre canale, diguri si varsarea Meusei in Atlantic, Rotterdamul este, intr-adevar, o sfidare pe verticala a …

Din filigranul oricarei hirtii pentru pictura extrem-orientala: „Tusul imbinind Pensula o insufleteste; Pensula, folosind Tusul, il inzestreaza cu spirit… Sta in puterea omului sa dea chip si viata, altminteri cum ar putea scoate la lumina, din Pensula si Tus, o realitate atit de vie?“ (Shi tao, sec. XVII). In cazul particular al galeriei japoneze MMG, „Omul“ - si „vietatile“ ivite sub pensula sa cu tus, …

Din filigranul oricarei hirtii pentru pictura extrem-orientala: „Tusul imbinind Pensula o insufleteste; Pensula, folosind Tusul, il inzestreaza cu spirit… Sta in puterea omului sa dea chip si viata, altminteri cum ar putea scoate la lumina, din Pensula si Tus, o realitate atit de vie?“ (Shi tao, sec. XVII). In cazul particular al galeriei japoneze MMG, „Omul“ – si „vietatile“ ivite sub pensula sa cu tus, …

Pina in 11 a XI-a, cifra care deja ne conditioneaza spaima, este deschisa de doua luni la Rotterdam marea expozitie Bosch. Un veritabil „infern estetic“ a fost scenografiat muzeistic, cu mari desfasurari de forte, la renumitul Muzeu Boijmas van Beuningen, s-a parafrazat, ca amestec de lumi, Infernul muzical pe care l-a imaginat genialul Hieronymus van Aken. Este cea mai mare expozitie dedicata lui Bosch, manifestare …

Borges, autorul Cartii de nisip, a avut-o, printre puzderiile de intuitii care captau pinzele freatice ale metafizicii, si pe aceasta: „Banuiesc ca scurgerea timpului si timpul constituie un singur mister si nu doua“. Banuiala lui Borges a devenit obiect de eseu enciclopedist la patriarhul literaturii germane contemporane, Ernst Jünger. Cartea lui despre ceasul de nisip a fost de curind talmacita in romaneste, pentru Editura ieseana …

Arhitext Design-ul („AD“) este o revista deja „centenara“ din Catalogul Presei romanesti, rubrica cultura vizuala. Este cu adevarat o performanta in climatul de efemeritate intretinut de barajul costurilor unei astfel de publicatii. Trecind prin toate experientele metabolice, dupa o suta de numere, revista are o consistenta informationala si o prezenta tipo-grafica tocmai bune de seminarizat pentru tinerii jurnalisti in sfera culturii. Observam siguranta si coerenta …

« Pagina anterioarăPagina următoare »
object(WP_Term)#13221 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }