Nu-mi amintesc cum a început povestea Crăciunului din ’90, dar, dacă pe-atunci Valeriu Sterian îl invita pe Dumnezeu în vizită (cred eu azi, obligatorie) pe pămînt, pot spune că am trăit-o la Bucureşti, în vizită la o mătuşă, soră de-a bunicii. Ţuşa Ica avusese o fată care murise înecată într-un rîu care trecea prin satul, depărtat, spunea mama, al unchiului. Nu-mi amintesc detalii, dar ştiu …