Florian BAICULESCU

Un Laycock, doi Stanzeleit

Cum se naste o cronica muzicala? Cine contribuie la ea? Cine si cum alimenteaza niste impresii de moment, si acelea nu doar muzicale, pentru a naste si o judecata de valoare, sa presupunem cit mai corecta si echilibrata? Sint mult mai multi factori ce se amesteca si se influenteaza reciproc, fara a avea pretentia epuizarii variantelor de analiza. Cind am fost la …

Citeşte articolul

MUZICA. E.M. Cioran si W.A. Mozart

Poate nu am fi scris aceste rinduri repezite, sub impulsul unei porniri irepresibil-intempestive, daca „Anul Mozart“ anuntat – probabil – prin Mediafax si preluat/multiplicat repejor de diferite redactii nu ar fi stirnit, deja, comentarii. Departe de noi de a avea pretentia monopolizarii gusturilor si preferintelor. Muzicale sau de orice natura. Culinara, literara, artistica. Departe de noi intentia de a avea apanajul exclusiv al gusturilor infailibile. …

Citeşte articolul

MUZICA. La multi ani cu Mozart si Voces!

De ce-l iubim pe Mozart cind sintem foarte tineri sau am ajuns deja batrini? De ce strimbam uneori din nas la Mozart tocmai in anii deplinei maturitati cultural-afective, preferindu-i pe alti mari titani ai istoriei muzicii? Ca apoi, pe nesimtite, sa-l redescoperim pe uluitorul, fascinantul, profundul si rascolitorul Mozart in toata maretia aparentei lui simplitati. Care se incununeaza prin cutremuratorul Lacrimosa din Recviem-ul ce …

Citeşte articolul

Comentariu in patru parti

Comentariul nostru din aceasta saptamina va avea patru parti. Prima, Allegro assai, dedicata pianistului Radu Lupu, care a implinit 60 de ani. Cea de-a doua, Lento e misterioso, va incerca sa atinga, chiar si superficial, o recenta aparitie editoriala sub genericul Muzica si iubire (Editura Niculescu, 2005), sub semnatura celui care a fost marele dirijor Wilhelm Furtwängler. In partea a treia, Allegro molto e con …

Citeşte articolul

Concert de muzica de camera

Daca ar fi sa ne lasam „afectionati“(cf. noului cod de procedura lingvistico-muzicala avansat si promovat cu asiduitate de distinsul critic Dr.Grigore Constantinescu) de literatura (sa mentionam faptul ca ne-a facut mare placere citarea lui Anton Holban ca scriitor cu erudite patimiri muzical-proustiene...), atunci ne putem considera bucurosi de toate cele ce se petrec prin coltul de lume numit Bucuresti si vom parafraza, la rindul nostru, …

Citeşte articolul

MUZICA. Ursuleasa, Sostakovici si Abramovici

La concertul si recitalul pianistei Mihaela Ursuleasa (cu violoncelistul Rodin Moldovan) „a venit lumea ca la… urs“! Nu stim daca expresia din limba romana si-a pastrat semnificatia originara („ursul“ de odinioara a fost inlocuit de vedetele de televiziune sau din sport), dar „un numeros public“ (formula relativa, de data asta, insa sala chiar a fost plina, realmente) a venit s-o (re)vada pe Mihaela. Considerata copil …

Citeşte articolul

MUZICA. Muzica si „soarele lupului“

Cum se naste o cronica muzicala? Citeva ginduri, vagant razlete sau strunit armonizate, plecind de la un concert sau eveniment comemorativ? Contabilizarea corecta a unei seri de concert sau matineu muzical? Pasiunea pentru un compozitor sau inalta pretuire pentru un interpret? Obligatie „de serviciu“, de „constiinta profesionala“ sau banal si meschin interes personal? Cum si de ce sa pui in cuvinte acel inefabil ce …

Citeşte articolul

MUZICA. Pianista si pianistii

Poate ca am fi inceput altfel aceste citeva consideratii despre viata muzicala a Bucurestilor, daca o banala stire de presa nu ne-ar fi atras atentia in mod expres. Nadia Comaneci a implinit 44 de ani. Ii uram si noi toate cele cuvenite. Nadia Comaneci traieste in Statele Unite, dar are si o bogata agenda internationala, faima si prestigiul ei purtind-o in continuare pe aripile popularitatii. …

Citeşte articolul

MUZICA. Aimez-vous Brahms?

De ce iubim femeile? De ce nu le mai iubim si ni se face dor de duca? Dar ele de ce ne iubesc, daca tot e sa fie ceva la mijloc, pina sa fie satule si sa nu le mai trebuiasca nimic altceva decit putina liniste si singuratate? Nimeni nu stie raspunsul exact si formula ideala: egalitate absoluta si sanse deopotriva pentru unii sau pentru …

Citeşte articolul

MUZICA. Partituri, concerte si aniversari

Furati de multele oferte concertistice ale noii stagiuni, dar si de tandrele zile autumnale ce amintesc de minunatul, dar rar cintatul, Amurg de toamna al lui Alfred Alessandrescu, am intirziat nepermis de mult pentru a releva importanta unei aparitii editoriale cu totul speciale. Este adevarat ca am pomenit de ea cu prilejul gloselor noastre din timpul Festivalului Enescu, dar „pachetul editorial“ merita mult mai mult. …

Citeşte articolul

Finlanda de la noi de-acasa

Este surprinzator cum atitea manifestari muzicale, de o foarte buna calitate, nu sint mediatizate, audiate si comentate pe masura calitatii lor artistice. Faptul ca au disparut, practic, criticii muzicali de pe la cotidiene – exceptiile confirma regula – este cu totul regretabil. Un minimum de atentie si buna-credinta ne dovedeste ca realitatea, si cea muzicala, este mai alfel decit cea vehiculata de media. Cu isteria …

Citeşte articolul

MUZICA. Un inceput de stagiune de bun augur

Nici nu s-au stins bine ecourile Festivalului „George Enescu“ si melomanii bucuresteni sint invitati la noi concerte ale noii stagiuni muzicale. Fara sa aiba amploarea si amplitudinea unui „mare eveniment“– abia am scapat de „teroarea numelor mari!“ – aceste prime concerte ne bucura prin calitatea muzicala deosebita a programelor si tinuta, excelenta, sa amintim imediat, a muzicienilor. Caci nu in fiecare stagiune avem placerea de …

Citeşte articolul

MUZICA. Noi si George Enescu

Memoria noastra, chiar daca nu se dovedeste scurta, este capricioasa: nu se lasa sedusa pe termen lung. S-au dus timpurile acelea cind melancolizam zile in sir un concert, comentam saptamini la rind aparitia vreunui maestru sau nu eram capabili sa iesim din vraja unor sunete anume iscate de cine stie ce interpret. Adaptati la ritmul stirilor de la televiziune si al cotidienelor, traim si partea …

Citeşte articolul

„Voces“-ul lui A.O. Popa, Marin Cazacu si Dan Grigore

La modul „oficial“, Festivalul (si concursul, trebuie precizat imediat – se pare ca partea de compozitie a fost cea mai tare, interpretii neridicindu-se la prestigiul celor din deceniile trecute, dupa cum spun surse autorizate ce vor sa-si pastreze anonimatul) s-au incheiat. Tumultul salilor de concert, vacarmul fumegos din hall-uri si jogging-crosul dintre locatiile unde a avut loc „suita de manifestari“ s-au stins. Potolit, sa aproximam. …

Citeşte articolul

Enescuimportexport

George Enescu marturisea cindva ca nu exista muzica simfonica sau muzica usoara, ci doar muzica buna sau muzica proasta. Era dintre cei care nu strimbau din nas la nimic. Aprecia muzica populara, dar si „alte muzici“, nu era indisponibil la inovatie – s-a comentat putin impuscatura de pistol din Oedipe, iar „vorbirea cintata“ (Schprehgesang) a premers unui novator precum Schonberg. Geniul lui era completat de …

Citeşte articolul

Reverii cu Enescu si festival

Cine si-ar fi inchipuit, cu decenii in urma, ca Festivalul „George Enescu“ va strajui cursul vietii noastre precum olimpiadele sau campionatele mondiale de fotbal? Cine si-ar fi imaginat ca personalitatea lui Enescu, dar si fabuloasele sale interpretari si compozitii vor genera reverberatii de durata in propria noastra existenta launtrica? Cine si-ar fi putut dori mai mult decit bucuria descoperirii, in timpul fizic si in fabulosul …

Citeşte articolul

Jazz la Bucuresti. Part two

Protagonistul celei de-a treia zile a Festivalului de Jazz Bucuresti 2001 a fost Interzone Jazz Orchestra a lui Mircea Tiberian, cu concursul lui Kallo Kallima, din Finlanda. Deja de citiva ani Tiberian a devenit cel mai rafinat dintre muzicienii nostri de jazz. Sigur ca a contribuit la acest lucru talentul nativ, dar decisiva a fost, dupa parerea noastra, o foarte buna educatie estetica grefata pe …

Citeşte articolul

Festivalul de jazz Bucuresti 2001: 5 zile de muzica. Part one

Expresia lapidaritatii in spatiul sonor („telegraful care bate“) romanesc este faimosul antologic „Cutit os!“ al lui I.L. Caragiale. Cu acest model virtual avindu-l ca proiectie vom incerca sa abordam Festivalul de Jazz Bucuresti 2001, 24-28 octombrie. Timp: frumos. Cer: senin. Cota apelor Dunarii: stationara, in scadere chiar. Temperatura: rece, f. rece mai ales serile, in aer liber, cald spre f.-cald-fierbinte in salile de concert. Loc …

Citeşte articolul

Festivalul Enescu s-a incheiat

Ultima saptamina de Festival a adus pe podiumul de concert nume si formatii de mare anvergura. Unele dintre cele mai – cele mai prestigioase si cotate ansambluri & dirijori, altele nu mai putin valoroase, dar nu atit de mult mediatizate. Le vom prezenta, succint, pe toate. Luni 23 septembrie, cind omenirea astepta de la o zi/ora la alta ca americanii sa inceapa operatiunile militare – …

Citeşte articolul

Festivalul „Enescu“ la apogeu

Sa reluam periplul nostru muzical prin Festivalul International „George Enescu“ acolo unde l-am intrerupt la sfirsitul saptaminii incheiate cu redeschiderea anului scolar si concertului lui Maxim Vengherov de la Sala Palatului. Noua portie de muzica a debutat luni cu un intermezzo neasteptat, dar nu mai putin atragator. Chiar daca introducerea unei secvente mai putin ortodoxe si fara nume zanganitoare a putut atrage remarci ironice, credem …

Citeşte articolul