Nr. 300-301 (64)

Observator cultural se muta Incepind cu 4 ianuarie 2006, redactia revistei noastre va fi in strada Belgrad nr. 3. Numerele de telefon ramin, deocamdata, neschimbate. A FOST - Lansare la Carturesti. Marti, 13 decembrie, la Libraria Carturesti, Editura Polirom a lansat romanul Sigma de Alexandru Ecovoiu. Au participat filozoful Mihai Sora, criticul literar Tudorel Urian si Elena Vladareanu. La prima editie, romanul …

Ultimii sase ani au fost, in ceea ce ma priveste, puternic marcati de institutia numita Observator cultural. Cu sacrificii in plan personal, cu impliniri si, uneori, cu neimpliniri in plan cultural, trecind prin „razboaie“ de anvergura sau doar prin mai mici „batalii“ de uzura, prin momente dificile (in care te intrebi, mai in gluma, mai in serios, daca merita efortul), dar contabilizind in timp, si …

A fost anul lui Basescu? Cu ce bilant se prezinta in fata alegatorilor Alianta DA? Cum a lucrat opozitia? Pe plan international a fost anul atentatelor de la Londra. Lupta impotriva terorismului este tot mai apriga. Statele Unite se apropie de Romania prin amplasarea de baze militare. In acest numar din Observator cultural va propunem trei perspective politice asupra anului 2005, trei articole semnate de …

A venit sfirsitul de an si toata lumea se uita dupa verdicte. Avem nevoie de certitudini si vrem sa stim deja cum s-a descurcat Alianta dupa primul ei an de guvernare. Vrem sa stim acum daca Alianta este o noua experienta de tip CDR sau daca este solutia pe care o cautam de mai mult timp. Vrem sa stim daca Alianta DA a fost sau …

Neintelegerile interne au subminat in 2005 nu doar coalitia de guvernamint, ci si partidele din opozitie. Schimbarea conducerii PSD a condus la conflicte greu de stins intre diversele factiuni ale partidului, ceea ce la prima vedere a diminuat forta principalului partid de opozitie. In schimb in interiorul arcului de guvernamint, pozitiile contrare ale aliatilor au alimentat prejudecata ca se va repeta istoria nevrotica a CDR. …

Dupa unii analisti cu greutate din vest, scapam de un „annus horribilis“. Ceea ce inseamna un „an oribil“, un an urit. Dupa altii, a fost un an „de tranzitie“. Un alt fel de-a descrie despartirea de iluzii. Si de a recunoaste ca se schimba ceva la temelie, iar deznodamintul e incert. Au dreptate si unii, si altii. A fost si oroare, si schimbare, intr-un an …

Observator cultural a ajuns, dupa aproape sase ani de la aparitie (29 februarie 2000), la numarul 300. Cu aceasta ocazie, o parte din liderii presei culturale si citiva colaboratori ai revistei ne-au scris mesaje de incurajare si apreciere. - Observator cultural este o busola de orientare (functionabila cu motorase silentioase sau biziitoare) in presa culturala romaneasca. Indica adecvat punctele cardinale si, in general, …

Wolfgang Iser s-a aflat saptamina trecuta la Bucuresti, la invitatia Catedrei de Teoria Literaturii, a profesorului Mircea Martin personal. Cunoscut in intreaga lume pentru contributia sa la estetica receptarii si la antropologia literara, Wolfgang Iser a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii Bucuresti. Cu acest prilej cu care publicul bucurestean l-a putut audia atit joi, in cadrul Conferintelor Cuvantul, cit si vineri si …

Pe 9 si 10 decembrie a avut loc Conferinta Catedrei de Teoria Literaturii a Facultatii de Litere din Bucuresti. Ideea care sta la originea initiativei este, dupa cum spunea profesorul Mircea Martin la conferinta de anul trecut, aceea de a reflecta asupra trecutului, prezentului si viitorului acestei discipline in Romania si, dupa o intilnire ce punea in discutie in chip diacronic teoria literaturii, a venit …

Misiunea de a-i aduce un elogiu profesorului Wolfgang Iser ma incinta si ma onoreaza. Voi incerca, totusi, sa nu ma lansez intr-un panegiric in care gustul nostru neo-latin se complace uneori (spre a nu spune adesea) fiindca presupun ca as contraria flegma anglo-saxona a oaspetelui nostru si, in mod sigur, luciditatea lui austera. Reputatia lui Wolfgang Iser este mare, ea depaseste Europa si lumea atlantica, …

Anul editorial 2005 a fost dominat pe plan international de numele unuia dintre cei mai prestigiosi scriitori turci contemporani – Orhan Pamuk. Autor a sapte romane si al unei carti de memorii-eseistica despre Istanbul, el este deopotriva asumat de Europa, dar si de Turcia ca una dintre vocile contemporane cele mai marcante. Romanele sale au fost traduse pe intreg mapamondul – in aproape patruzeci de …

Avem, din cind in cind, nevoie de cite o carte precum Dionysos si pantera parfumata a lui Marcel Detienne (titlul original, Dionysos mis à mort, Gallimard, 1977). Ea ne aduce aminte de doua lucruri: pe de o parte, ca apogeul civilizatiei umane poate fi atins, ceea ce s-a intimplat nu o data (daca prin hazard, daca periodic sau altcumva, ramine de vazut); pe de alta, …

Adrian MARINO Politica si cultura Editura Polirom, Colectia „Plural“, Iasi, 1996, 372 p. Situind in cartea lui Politica si cultura. Pentru o noua cultura romana noua cultura politica romaneasca de dupa 1989 intr-o paradigma conturata, fundamental, de doua respingeri majore, Adrian Marino jalona un drum pe care nu foarte multi insi ocupati in sfera culturala s-au grabit si se grabesc sa-l urmeze. „Dubla …

Ioan LACUSTA 1948-1952: Republica Populara si Romania Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2005, 272 p. Cine mai intra din cand in cind prin Muzeul Municipiului Bucuresti (aceasta cred ca ii este denumirea oficiala) se izbeste de un discurs expozitional ce nu indrazneste sa paseasca dincolo de perioada interbelica. Si nu este exclusiv cazul acestui muzeu: fara sa fi facut o cercetare propriu-zisa, am impresia ca …

E sfirsit de an si, deci, momentul de a recapitula cele intimplate in decursul anului 2005. Dar in care din cercurile concentrice care ne inconjoara sa plasam aceasta conversatie cu propria noastra memorie? In cel al Observatorului cultural, in cel al politicii sau mai degraba in acela al „realitatii imediate“, acea nebuloasa care include intimplari, intilniri si stari de suflet care ne implica in mod …

Sfirsitul de an ne prinde tot in fata televizoarelor. Este o ocupatie la indemina si mai usor de suportat. Intre doua telefoane si un e-mail, mai privim la un buletin de stiri, intre doua „drumuri“ mai suportam o telenovela, intre doua-trei-patru-cinci-si-nici-nu-mai-stim-bine-cite-de-nu-se-mai-termina treburi si obligatii casnico-conjugale, cascam gura si la orice, „iar mi s-au umflat picioarele, draga, nu mai pot...“, „Mai lasa si tu, Amalia, toate …

Ioana PARVULESCU In intimitatea secolului 19 Editura Humanitas, Bucuresti, 2005, 346 p. In lumea noastra recenta, a literatilor de scoala noua, incursiunile in epoci mai indepartate sint din ce in ce mai rare sau, daca ele se mai produc totusi, se aseamana mai degraba cu un voiaj de placere, in vederea caruia asezi in bagaje numai strictul necesar, decit cu o excursie adevarata ce …

Industria de Craciun neaosa a devenit, anul acesta, mai profesionista decit inainte. In aceste conditii, nici literatura „de sezon“ nu s-a lasat asteptata. Fata de anii trecuti, in care cautam cu disperare ceva adecvat momentului, care sa ma arunce in atmosfera idilica pe care mi-o doream, acum avem la dispozitie informatii si speculatii tot mai multe si mai diverse despre Craciun si al sau Mos. …

Multi dascali s-au simtit lezati cind au vazut E pericoloso sporgersi si au dat in clocot la Filantropica. Multora li s-a parut un ultraj caricatura de relatii din elevi si profesor. Multi au crezut ca Nae Caranfil ascunde pe undeva vreo trauma din anii scolaritatii, trauma care iese insidios la iveala cu fiecare film al lui, prietenii si Freud stiu de ce. Acum se pare …

„De la Amsterdam, situatia documentarului romanesc se vede mai bine decit de la Bucuresti“, scriau, cu un an in urma, patru regizori romani (Budrala, Iepan, Solomon, Stanciulescu) proaspat intorsi de la IDFA (International Documentary Festival Amsterdam) unde isi insotisera filmele selectate in diverse sectiuni competitionale. Li se parea ciudat celor patru semnatari ai Scrisorii dupa IDFA (Observator cultural nr. 251) faptul ca „nimeni de la …

Deoarece traiesc de peste 30 de ani in Germania si vin numai temporar in tara, am citit abia de curind articolul domnului Adrian Niculescu, intitulat Tentativa de incendiere a Arhivei Gane si urmarile sale, aparut in Observator cultural nr. 32 din 6-12 octombrie a.c., dar si surprinzatoarea replica la acesta, semnata de domnul Gabriel Andreescu, din nr. 33/13-19 octombrie a.c. Despre soarta nefasta a Arhivei …

Scurta istorie introductiva: vine Festivalul National de Teatru, trece Festivalul National de Teatru; revista noastra ii cere un articol despre eveniment criticului Cristina Rusiecki, ea il scrie, noi il publicam. Doua saptamini mai tirziu, in numarul 49/2005 al Romaniei literare, Dan C. Mihailescu, critic literar cu opinii teatrale radicale, publica sub titlul La placerea inveninata. Insemnari de spectator ultragiat un comentariu pe drept cuvint inveninat …

Multa patima a stirnit, se pare, piesa de teatru a Alinei Mungiu-Pippidi, Evanghelistii. In toamna asta am mai avut parte de un scandal literar, cu textul Nicoletei Esinencu, Fuck You Eu.ro.Pa!, contestat violent de stegozaurii care cred ca acesta ar periclita relatia noastra cu UE! Sintem in plina decada dogmatica daca la noi Gigi Becali poate infiera cu sfinta minie oraculara un text literar pe …

- Acord UNESCO-OCDE pentru „protejarea“ studentilor straini. UNESCO si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) au dat publicitatii un raport comun care vizeaza „protejarea“ studentilor care invata in strainatate, fata de „servicii educative de calitate slaba, de «fabrici de diplome» si de institutii fara prea multe scrupule“. Este pentru prima data cind cele doua institutii, la care sint afiliate 191 de tari, colaboreaza pentru …

Au mai ramas doar citeva zile si anul cinematografic 2005 se va transforma in amintire... Doar distribuitorii americani se grabesc sa mai aduca pe ecrane potentiali candidati la Oscar, Memoriile unei gheise parind cea mai interesanta premiera a acestui sfirsit de an. Una peste alta, a fost un an bun, mult peste media ultimilor trei ani, cu motive de satisfactie atit pentru exceptia numita Moartea …

Asteptarea, stare de spirit proprie speciei noastre inzestrate chipurile cu ratiune, a avut intotdeauna o latura metafizica. Aceea care ramine invizibila... Termenul final, capatul. Cu alte cuvinte, omul se stie muritor, dar nu e sigur suta la suta. Asa ca asteapta... sa vada ce se intimpla. In opera lui Patrick Lapeyre tema aceasta e recurenta. O descoperim, declinata in diferite registre, inca din primul sau …

La inceput a fost o incercare sa vad daca imi reusesc interviurile. Dupa citeva dialoguri, m-am convins ca, pentru un interviu reusit, nu trebuie sa fii plat si sa-ti ingini intervievatul. Trebuie o anumita tensiune, care de multe ori a existat chiar de la prima intrebare, trebuie sa te contrazici cu invitatul tau, sa-l intrerupi si sa nu accepti „pe nemestecate“ explicatiile. Pe urma am …

Teatrul „Andrei Muresanu“, Sfintu Gheorghe Acea zi de vineri. August/1982, dupa Patrick Suskind Regia: András Loránt Costume: Amaryll Ambrus Decor: Horatiu Mihaiu Cu: Fatma Mohamed, Camelia Paraschiv, Mirela Bucur Pal, Nadia Sarmaghitan, Inna Andriuca, Barabás Arpád, Florin Vidmaski, Daniel Rizea, David Kozma Lavaboul nostru cel de toate zilele Cuvintele sint gongorice, cuvintele sint false, cuvintele sint mincinoase, cuvintele sint meschine, cuvintele sint …

La fiecare sfirsit de an, lumea teatrala e, ca toata lumea, de altfel, cuprinsa de un irepresibil avint bilantier. Nici noi nu puteam trece cu vederea faptul ca topurile de decembrie sint, printre altele, o avanpremiera, o an-ticipare probabilistica a Premiilor Uniter (pentru care se ia in consideratie anul calendaristic), si un test interesant pentru schimbarile spectacologice de la o stagiune (incheiata in iunie) la …

Din cele sapte carti (sase aparute pina acum) pe care scriitoarea britanica J.K. Rowling le-a dedicat lui Harry Potter, doar patru au vazut deocamdata lumina ecranului, in adaptarea aceluiasi Steve Kloves, dar in trei viziuni regizorale foarte diferite. Enormul succes al romanelor avindu-l ca erou pe ucenicul vrajitor s-a rasfrint si asupra filmelor din serie, fiecare acoperind un an scolar petrecut de Harry la …

Spre deosebire de altii, japonezii (adica Japan Foundation si Ambasada Japoniei la Bucuresti) organizeaza cicluri de film doar din cind in cind, nu regulat. Ultimul fusese acum citiva ani, iar la inceputul lui decembrie, anul acesta, la Cinemateca Eforie a avut loc o noua editie a Zilelor filmului japonez. E pacat ca nu se organizeaza mai des – anual bunaoara –, caci Japonia are o …

Unul dintre numele importante ale picturii noastre, Stefan Caltia, la fiecare sfirsit de an „gireaza“ cu o expozitie personala prestigiul Galeriei Posibile. Expozitia deschisa cu putin timp in urma are izul si bucuria sarbatorilor de iarna pe care ne pregatim sa le intimpinam. Noaptea calatorului ne prilejuieste bucuria intilnirii cu universul lui Stefan Caltia. De aceasta data o lume mai putin angoasata, ale carei personaje …

Muzeul National de Arta al Romaniei Cabinetul de Desene si Gravuri Expozitia Lola Schmierer Roth. Pictura si Grafica. Donatia sotilor Anne-Louise Roth si Alexandru Cezar Ionescu 23 noiembrie 2005-26 februarie 2006 Salile Kretzulescu Apreciata in mediile culturale ale Galatiului natal, creatia Lolei Schmierer Roth a ramas oarecum in umbra in contextul studiilor dedicate avangardei istorice romanesti. A fost, asadar, o pictorita …

De ce-l iubim pe Mozart cind sintem foarte tineri sau am ajuns deja batrini? De ce strimbam uneori din nas la Mozart tocmai in anii deplinei maturitati cultural-afective, preferindu-i pe alti mari titani ai istoriei muzicii? Ca apoi, pe nesimtite, sa-l redescoperim pe uluitorul, fascinantul, profundul si rascolitorul Mozart in toata maretia aparentei lui simplitati. Care se incununeaza prin cutremuratorul Lacrimosa din Recviem-ul ce …

Printr-o frumoasa coincidenta, scenograful arhitect Catalin Ionescu-Arbore a trait, la sfirsitul anilor ’90, experienta fascinanta si provocatoare a realizarii unor spectacole de opera inspirate de mitul faustian, semnind deopotriva decorurile si costumele pentru productia cu Faust de Gounod pe scena Operei Nationale din Bucuresti (in regia lui Alexandru Tocilescu), apoi pentru Mefistofele de Boito la Opera din Iasi (regia Anda Tabacaru-Hogea), ambele fiind rasplatite cu …

Anul 2005 a adus noutati spectaculoase in materie de Internet, iar sfirsitul sau nu face decit sa le confirme. Google a continuat agresiv sa scoata pe piata noi servicii de cautare pe domenii specifice, a lansat messenger-ul Google Talk si continua sa fie liderul furnizorilor de servicii e-mail la capitolul spatiu oferit in inbox. Iar zvonurile cu privire la miscarile sale circula cu mare viteza. …

Astazi, imaginea virtuala se leaga de conditia excesului de reprezentare, de tehnicile simularii si de metodele iluziei si ale efectelor speciale. Acest lucru se face fie prin interventia caracteristicilor propriului mediu imaginal, fie prin integrarea in fotografie, video, cinema, instalatie sau performance. Regimul vizual hiperbolic inseamna, pe de o parte, hiperimagine (imagine pe care privitorul poate sa faca click), un icon care se activeaza la …

Incepeam aceasta rubrica la 10 martie, cu o sumara „dare de seama“ asupra sefeului romanesc la inceputul anului 2005. Sintem aproape de sfirsitul anului si n-ar fi lipsit de interes sa vedem daca sintem mai bogati, mai impliniti, mai puternici. Daca acest domeniu al imaginarului are perspective sau isi continua moartea (sinuciderea?) lenta din ultimii ani. Am folosit cuvinte cam dure? Pot parea astfel, dar, …

- Harold Pinter la Stockholm Numarul din 7 decembrie al ziarului Le Monde publica traducerea „Discursului de la Stockholm“ pronuntat de dramaturgul Harold Pinter cu ocazia decernarii Premiului Nobel. Pentru a nu plictisi publicul cu truisme, scriitorul englez gaseste cu cale sa exemplifice o idee despre literatura cu doua piese de-ale lui (Intoarcerea si S-a intimplat ieri): „un lucru nu este in mod necesar adevarat …

Cartea Romaneasca revine in forta in aceasta toamna cu un look diferit, cu titluri si colectii noi si cu obiective suplimentare de indeplinit, pe linga cele deja cunoscute ca fiind asociate brand-ului CR. „Promovarea scrisului romanesc“ inseamna, in aceasta formula inedita, atit promovarea scriitorilor deja consacrati, cit si sprijinirea celor tineri in cadrul mai multor programe alternative care includ, alaturi de editarea eleganta a unor …

La un an de la lansarea colectiei „Ego. Proza“, Editura Polirom isi diversifica oferta prin relansarea brand-ului Cartea Romaneasca. Sigur, vorbim despre doua edituri, dar, de fapt, „Ego. Proza“ si Cartea Romaneasca sint doua imagini care provin din aceeasi sursa: Polirom. De ce Cartea Romaneasca? Pentru ca aici e vorba despre traditional si national (Cartea Romaneasca fiind cea mai respectabila editura de literatura romana), doua …

Ceva s-a schimbat in bine la Cartea Romaneasca. As da citeva exemple: titlurile sint riguros selectate de un Consiliu Director, s-a introdus un sistem de lectori si referenti pentru manuscrise, nu se mai publica pe banii autorului, ci pe valoare si considerente comerciale. La fel de important mi se pare faptul ca toate cele 18 titluri editate in aceasta toamna se gasesc in majoritatea librariilor …

Atunci cind mi s-a propus sa aduc la Cartea Romaneasca volumul meu corpuri romanesti (el urma sa apara in noua colectie de poezie), aveam deja de citeva luni seria de intilniri saptaminale „Poeticile cotidianului“ in Club A. Lansarea celor cinci titluri de poezie cu care urma sa fie relansata Editura Cartea Romaneasca a coincis cu deschiderea unei noi serii de intilniri „Poeticile cotidianului“ dupa vacanta …

Nu stiu daca va avea succes sau nu colectia de poezie de la Cartea Romaneasca. Tata Polirom a riscat mult aruncind in joc niste carti a caror valoare trebuie mai intii sa o faca vizibila unui public larg. Si mai ales astora tineri care, vai, nu mai citesc, stau toata ziua pe net si la televizor, asculta muzica si o ard aiurea prin cluburi. Tinerii …

- Cristian TEODORESCU: Am scris cartea asta acum aproape 20 de ani. Singura editura la care trageam nadejde ca ar fi putut aparea era Cartea Romaneasca. Directorul ei era, pe atunci, romancierul George Balaita, care s-a luptat pentru publicarea majoritatii colegilor mei de generatie. Redactorul cartii a fost doamna Magdalena Bedrosian, careia ii datorez forma finala a manuscrisului, mult imbunatatit in urma sugestiilor sale. N-am …

Cea mai stimulativa colectie a noii edituri Cartea Romaneasca – re-incarcate si relansate de Polirom in colaborare cu institutia-mama USR – este in acest moment cea de proza. Cu exceptia veteranului-mereu-tinar Emil Brumaru si a veteranei-mereu-tinere Nora Iuga, autori-reper pentru mai tinerele generatii de poeti, colectia de poezie cuprinde deocamdata autori „douamiisti“ facuti vizibili mai mult de activitatea in mass-media si de varii necesitati promotionale …

Unul dintre evenimentele majore ale anului literar 2005 este, fara discutie, spectaculoasa relansare a venerabilei edituri Cartea Romaneasca. Cartile din colectia de proza a acestui copil (nascut batrin) al Editurii Polirom incinta prin eleganta si incita prin diversitatea tematica si istoria cartilor pe care le scoate pe piata. Privind primele cinci titluri publicate in aceasta colectie, imi dau seama ca habar nu am care au …

Poezia romaneasca nu are de mult aerul unei domnisoare de pension, nici chiar al unui domnisor tragic invesmintat in negru ce se va fi sinucis citind Suferintele tinarului Werther. Dar sa nu se creada, cu toate astea, ca poezia romaneasca, cea din anii ’80 incoace – sau macar cea de dupa 1990 –, este o gagica din generatia pro, cool, avida de spectacol si …

„ma simt rau &/ ma caut pe google/ e 11:30 miha la maternitate/ de trei ore/ mi-e greata&/ n-a aparut nimic nou despre mine!“ (din Dan Sociu, cintece excesive, Cartea Romaneasca, 2005) Un fragment de poem care mi-a adus numai belele. In mintea mea auto-ironia, ba chiar auto-flagerarea continute in text erau evidente. Ostentative, as zice. Ce anume nu s-a inteles? Orice cititor de buna-credinta, …

Cine pe cine vegheaza? Citind cartea lui Mircea Mihaies, mai ales incipitul, am senzatia ca asist la un joc subtil de-a v-ati ascunselea. Patrunzi cu adevarat in atmosfera unui jurnal abia dupa ce ai testat pe propria piele experienta solitudinii esentiale, dupa ce ai trecut prin acea tacere profunda din care pot tisni cuvinte care sa nu mai exprime decit neputinta unei existente „monolitice“. …

„Cosmetizata“ de Polirom, care a dovedit in ultimii ani ca industria cartii nu e chiar un concept fara acoperire la noi, Editura Cartea Romaneasca se relanseaza pe piata, blindata cu tot felul de strategii manageriale, care mai de care mai originale si mai nonconformiste, pregatita sa infrunte jungla concurentiala, fara sa se abata de la scopul ei declarat, acelasi de acum 20 de ani: „promovarea …

Editura Cartea Romaneasca – pe care, mai in gluma, mai in serios, o numesc uneori „Cartea Poliromaneasca“ – s-a relansat la jumatatea lui 2005 si printr-o colectie de eseu, acoperind astfel ca la carte principalele genuri literare (care nu trebuie, Doamne fereste, incurcate: cumparatorul – eventual – trebuie sa stie pe ce da banii, samponu-i sampon, piinea, piine!). A reusit s-o faca. Din pacate, …

Din volume de poezie se fac spectacole de teatru; din romane se fac filme; dramatizarile (desi e adevarat ca proza romaneasca de azi nu-i prea tenteaza pe regizorii de teatru) si ecranizarile sint o practica de uz curent de transfer interdisciplinar – pe de o parte, tine de o „democratizare“ la nivel global a literaturii, pe de alta parte, la noi, fictiunea literara e adeseori …

Relansarea editurii Cartea Romaneasca presupune un alt mod de a relationa cu publicul. Iar cel mai bun canal de comunicare, care ii avantajeaza pe toti membrii comunitatii, este Internetul. Cartea Romaneasca avea nevoie de un site nou, care sa ofere nu numai informatie, ci si o mai buna mobilitate pentru cititori. Construit dupa aceste principii, www.cartearomaneasca.ro contine 6 sectiuni: „Colectii“, „Autori Cartea Romaneasca“, „In pregatire“, …

Mi-am ales drept coperta a romanului Mostenirea Familiei Bildungsroman o pinza de René Magritte, maestrul meu personal intru viziuni. Un tablou intitulat La Géante, in care nudul unei femei rasfatate de perspectiva sta in picioare intr-o camera cu spatele la usa, in vreme ce, dintr-un colt, un barbat, distrus insa de aceeasi perspectiva (pentru ca el este mic in comparatie cu dimensiunile camerei si cu …

Cum arata viata mea? Plina. Obeza. De parca ar baga cu lopata in ea intimplari, nervi, colegi simpatici, colegi antipatici si colegi timpiti, messenger, carti bune si proaste, premii de cacao date de diverse asociatii scriitoricesti de pe meleagurile noastre, horror-uri la greu. Astea chiar sint pe bune. Cind eram mica, mi se spunea ca trebuie sa stiu tabla inmultirii atit de bine, incit daca …

Nu, nu ii voi face „psihanaliza“ lui Emil Brumaru. Ar fi „salbatic“ si nu ar fi etic. Unii poate se vor incrunta adunindu-si pielea peste radacina nasului incercind, involuntar poate, sa astupe orificiile frontale prin care minicamera video a psihanalizei ar putea intra. Asadar m-am asezat pe canapea sa citesc din Submarinul erotic al lui Brumaru. Cu atentie „liber flotanta“. Peste tot marturii ale excitatiei. …

Draga domnule Constantin Vica, pentru ca mi-ati cerut detalii in legatura cu geneza Rimelari-lor (care, sub forma unei carti albastre, vor aparea la Cartea... poliromaneasca), trebuie sa va spun ca ele au inceput odata cu scrisoarea (din 22 februarie 2004) de mai jos: Stimate domnule Mircea Vasilescu, n-as vrea sa fiu inoportun, necum sa va foartez (sic!) mina, — dar v-as propune, daca …

Circulind la mari adincimi, printre pesti abisali si sirene scoase la pensie-n buric si solzi de prisos, ruginiti in deziluzii erotice (exemplu: vine un nenorocit de Ulisse si le dejoaca economia farmecelor imbatabile, infundind urechile echipajului, simplu, cu ceara!, mai si legindu-se, de-a moaca, de un catarg!), submarinul erotic, silentios, e o primejdie continua pentru flota de suprafata, uluitoare, acaparanta, a sinilor si feselor …

Ideea romanului Cruciada copiilor s-a nascut in urma cu citiva ani, intr-o vara, chiar pe peronul garii din Cluj-Napoca. Plecam atunci spre Bucuresti impreuna cu sora mea, care urma sa primeasca viza de plecare definitiva in Australia. Pe linia alaturata trenului rapid cu care calatoream noi la Bucuresti se gasea un tren special de vacanta, plin de copii, care, dupa toate aparentele, se indrepta spre …

O prietena a cumnatei mele o suna din Zalau. Printre altele ii spune: „A, era sa uit, in vitrina librariei din centru am vazut o carte al carei autor are acelasi nume cu al cumnatului tau. Stiu ca si el e de pe aici… iti dai seama ce coincidenta?“. A doua zi suna din nou: „Nu m-am rabdat, am cumparat cartea si ce crezi? Pe …

Trenul „Prietenia“ Bucuresti-Chisinau, 22 decembrie 2007. Stau intr-un compartiment cu o femeie de vreo 25 de ani care-mi povesteste cu insufletire istoria ei, ce pare o varianta a romanului Un an in Paradis. In povestea ei, risul ocupa un rol mai important decit in cartea mea, ca si povestile, de altfel: „Cind rideam, ne lasau in pace, nu ne mai bateau. Rideam mereu, nebuneste, prosteste, …

Singurul personaj fictiv din romanul Impotriva noastra este Sargetiu Kalom. Insa nu intr-atit de fictiv cit sa nu fi existat in realitate. Fiind un fel de Frankenshtein, zamislit din cel putin patru personaje reale, cunoscute de mine intr-un timp indelungat, de prin 1975 incoace, Sargetiu Kalom a luat ceea ce-a fost mai urit, imoral, infect, umoral de la personajele reale, dar si abilitatea unora cit …