Ovidiu PECICAN

Trecerea unui secol de la debutul Primului Război Mondial îndeamnă la reflecţii asupra istoriei și privilegiază anumite problematici, cîtă vreme discursul istoriografic nu ambiţionează doar să repună în drepturi faptele, așa cum s-au petrecut ele, ci să le și interpreteze. Chiar dacă numeroşi specialiști continuă să se preocupe preponderent de colectarea și editarea de documente, de aducerea unei cantităţi cît mai relevante de informaţii în …

Ideea foucaultiană a heterotopiilor poate prilejui o altfel de istorie, un proiect pe cît de riguros știinţific, pe atît de inedit. Asemenea deplasări ale obiectului explorat în afara referenţialului său consacrat, realitatea vizibilă și imediată, este de natură a lărgi înţelesurile ideii de real dincolo de graniţele sale consolidate, ajungîndu-se la o îmbogăţire substanţială a sa și deschizîndu-se, chiar și metodologic, noi căi de explorare …

Cel care a închinat – e drept, nu atîta vreme cît s-a aflat în preajma curţii padişahului, la Istanbul, ci peste un deceniu, pe cînd devenise deja consilier al ţarului Petru cel Mare – o sinteză fără egal romano-moldo-vlahilor, cum i-a numit pe români, se dovedeşte a fi, în chip neaşteptat, şi autorul primului pamflet antimuntenesc. Pe cînd, prin 1705, scria la Istoria ieroglifică, reflectînd …

Istoria se regăsește uneori în cele mai surprinzătoare locuri, semn că aceia care susţin că trecutul are un viitor și chiar un prezent, că, altfel spus, istoria refuză să se închidă în amintire, supravieţuindu-și sieși, au, pesemne, dreptate. Zilele trecute, vorbind despre decizia de a construi West Gate Studios, Liviu Tudor, preşedintele Genesis Development şi cel mai mare proprietar de clădiri de birouri din România, …

Figura lui Sandu Tudor – părintele Daniil Teodorescu – rămîne, pentru multă lume, legată de Rugul Aprins, grupul postbelic de practică şi reflecţie religioasă de la mănăstirea bucureşteană Antim (insuficient cunoscut încă, în pofida primelor demersuri). Se cunoaşte şi destinul tragic, marcat de trecerea prin Gulagul comunist, a acestui înzestrat publicist şi scriitor. A sosit însă şi momentul recuperării operei sale, reintroducerea ei în circuitul …

În Structura nobilimii din Transilvania în epoca angevină (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2013, 512 p.), Marius Diaconescu specifică mai clar criteriile de avut în vedere pentru recunoaşterea unui nobil din Transilvania, cel puţin pentru secolului al XIV-lea: despărţirea de mediul de origine, căsătoria cu membra unei famili nobiliare şi implicarea în viaţa comunităţii nobile. În plus, istoricul atrage atenţia că, în secolul al XIV-lea transilvănean, istoria …

Publicîndu-și abia acum teza doctorală susţinută cu peste un deceniu în urmă, istoricul Marius Diaconescu, unul dintre cei mai dinamici membri ai generaţiei lui – căci a publicat o revistă specializată în recuperări documentare medievale, a alcătuit (în colaborare) o colecţie de documente care îşi așteaptă rîndul să fie tipărită, a organizat colocvii şi, mai recent, a participat la polemici pe teme de istorie pașoptistă …

Greu de subliniat atît cît s-ar cuveni datoria pe care cultura actuală o are faţă de moştenirea ce vine din trecut. Deşi toată lumea ştie că tocmai aceasta din urmă îi conferă profunzime, volum şi legitimitate, nu avem încă, s-ar zice, o etică a restituirilor consecvente şi coerente. Se mizează în continuare pe elanurile individuale şi pe improvizaţie. Cît despre meseria de îngrijitor de carte, …

Pentru unii cititori, dintre cei specializaţi prin profesie, cărţile Andreei Răsuceanu aduc aerul un pic exotic şi foarte promiţător al descoperirii. Noutatea ca aventură este în sine o miză admirabilă a demersurilor intelectuale. Din punctul de vedere al cititorului de cultură interesat însă şi de altceva, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară (Bucureşti, Editura Humanitas, 2013, 342 p.) poate însemna însă chiar mai …

Expansiunea cercetării știinţifice înseamnă adeseori altceva decît expandare; mai mult o „mărunţire“ a „locurilor“ știinţifice, un alexandrinism deloc steril, o cucerire a interstiţiilor mai greu de calificat, o recuperare a teritoriilor dintre domenii. Întîlnirile de metodologii și punerile împreună de perspective au devenit obligatorii în interiorul și la marginile disciplinelor atît în știinţele „tari“, cît și în celelalte. Geografia literară se numără printre domeniile care …

Sinteza istorică succintă vizînd trecutul românilor, aşa cum a scris-o Mircea Eliade pe cînd era în Portugalia, a fost tradusă iniţial în română în 1992, adică la circa jumătate de secol după ce fusese scrisă (1943).Românii, latinii Occidentului este însă prezentă şi în al doilea volum din colecţia de scrieri elaborate pe durata stagiului diplomatic – şi nu numai – din ţara lusitană. Elaborată ca …

Dintre toate monografiile dedicate marilor corifei ai Școlii Ardelene în ultima jumătate de secol, cea închinată lui Gh. Șincai de Mircea Tomuş rămîne cea mai bine scrisă. A lui Petru Maior, scrisă de Maria Protase, este mai tehnică şi mai abstractă. Cea despre Samuil Micu, apărută în anii ’90 de sub pana lui Pompiliu Teodor, reface un traseu cărturăresc de excepţie, dar silueta omului apare …

O viaţă în Gulag (traducere de Antoaneta Olteanu, Editura Corint, Bucureşti, 2013, 144 p.), volum subţire, cu scriitură austeră, povesteşte tocmai ceea ce autorul lui, Dmitri Vitkovski, promite încă din titlu: anii îndelungaţi pe care i-a petrecut ca deţinut în sistemul de închisori şi de lagăre sovietice. Chiar dacă nu este vorba decît despre povestea unui om oprimat de sistem – ceea ce, la drept …

Chestiunea opţiunii totalitare a tinerei elite interbelice revine într-un studiu recent publicat de universitarul ieșean Daniel Şandru („Intelectuali şi «capcane politice » în România interbelică“, în CooperativaG, vezi: www.cooperativag.ro/intelectuali-si-capcane-politice-romania-interbelica). Inspirată de sugestiile preluate din trei texte datorate unor autori diferiţi – Adrian-Paul Iliescu, Lucian Boia și Antonio Momoc –, analiza discută chestiunea angajării antidemocratice şi deopotrivă sedusă de totalitarismul brun, fascist, ca şi de cel …

Traducerea și publicarea în română a recentei lucrări a lui Alain Besançon,Sfînta Rusie (București, Editura Humanitas, 2013, 166 p.), prilejuiește reîntîlnirea cu unul dintre gînditorii importanţi ai generaţiei seniorilor din Franţa, care a știut mereu să folosească istoria ca instrument al unei mai bune înţelegeri a ideologiilor imperiului răsăritean euro-asiatic. Îmbinînd – după cum s-a observat – istoria politică, istoria mentalităţilor și istoria religiei, autorul …

Cum în această primăvară criticul şi istoricul literar Mircea Popa împlineşte 75 de ani, e un prilej nimerit de a discuta aici cea mai importantă descoperire a lui din ultima perioadă. Mă refer la aceea din cuprinsul cărţii de versuri a lui Samuil Micu, Cuvinte de laudă (Editura Galaxia Gutenberg, Tîrgu Lăpuş, 2011, 176 p.), menţionată iniţial într-un articol publicat în revista clujeană Tribuna, în …

Republicarea eseului Despre „Istoria ieroglifică“ al Manuelei Tănăsescu (Bucureşti, Editura Saeculum I.O., 2012, 208 p.), după trei decenii – ediţia iniţială a apărut în 1972 –, se dovedeşte foarte utilă, fiindcă de atunci încoace punerea în valoare a acestei capodopere din prima noastră modernitate a făcut cîţiva paşi înainte, dar nu a depăşit succesul de circums tanţă. De fapt, autoarea are meritul de a fi …

Ediţia Operelor lui Lucian Valea, apărută în şase volume, sub îngrijirea poetului Mircea Măluţ, conţine şi monografia dedicată poetului George Coşbuc – rescrise ulterior, într-un efort de aprofundare documentară. În prima ei formă, monografia se intitulaPe urmele lui George Coşbuc. Deja aici modelul monografic urmat era unul ilustru, căci – spunea autorul – G. Călinescu a fost „profesorul nostru“, cel care a oferit două biografii …

În cariera de autor a lui Eugen S. Cucerzan, noua carte intitulată În trecerea timpului… Documentar Lucian Blaga (1949-1951) – apărută în Cluj-Napoca, la Editura Ecou transilvan, 2013, 126 p. – năzuieşte să urmărească prin documente de arhivă şi file de manuscris cariera filozofului şi a poetului din Lancrăm în primii ani de după schimbarea de regim politic din 30 decembrie 1947, cînd România a …

Europenistica românească postcomunistă a cunoscut un succes semnificativ în toamna anului 1994, cînd, în cadrul Universităţii din Cluj, şi-a inaugurat existenţa Facultatea de Studii Europene. De atunci încoace, aşadar de două decenii, această instituţie de nivel academic deţine o prioritate în pregătirea generaţiilor de experţi în europenistică şi asigură pentru nevoile racordării la Europa Unită, încă dinainte cu un deceniu şi ceva de accederea României …