Tandretea nu ajunge Era sa punem acest volum de traian stef* la loc in raft, crezind ca e vechi de opt sau zece ani. Dar nu: februarie 1999. Ne-a inselat coperta, tiparita cu dire si pete, si design-ul dezlinat in ciuda simplitatii. Cele patru elemente ale copertii I nu se acorda intre ele – ilustratia e redusa la un fragment de grafism decorativ. …
Un Craciun improvizat Unul dintre cele mai interesante volume din restrinsa noastra selectie ni se pare blindul ceas al reintoarcerii*. Publicat in 1994, are toate calitatile si toate defectele editiilor de acest gen de mai tirziu. Pare sa fie rezultatul unei constelatii unice si al unei intreprinderi editoriale oneste, dificile si – am vrea sa-i stim povestea – cu siguranta dramatice. Sa …
Debut cu bucla A crede ca Editurii Univers ii lipseste o minima rutina de productie e absurd. Desigur, Univers (citusi de putin o exceptie) are o problema de imagine vizuala: in ciuda experientei – si a unei sigle binecunoscute si clare – cartile se prezinta inconsecvent si au, in cel mai bun caz, o eleganta rigida si demodata, contrazisa deseori de tot felul de …
Curtea Miracolelor Am examinat in librarie o duzina de volume dintr-o serie de reeditari a Editurii Miracol si am cumparat doar unul la intimplare*; desi ieftine, ni s-a parut pacat de bani. Librareasa ne-a informat insa – neintrebata – ca se vinde bine, ceea ce ne-a surprins si ar fi alarmant daca ar fi adevarat. E vorba de o serie de reeditari de clasici. …
Arhitectura la Vitruviu Am sub ochi trei volume publicate la Vitruviu intre 1996 si 1998. Copertile, construite tipografic si nu ilustrativ, sint de aceea o exceptie odihnitoare. Designul respecta consecvent o „imagine de marca“ simpla si deci cu atit mai eficienta: tipar la doua culori; titlul (cu – in fine! – alte caractere decit ubicuul Times: Century, Madison) si autorul (diverse verzale grotesti) culese …
Dublu design Volumele editurii Humanitas au fost de la bun inceput mai bine concepute si mai ingrijit executate decit ale altora; Humanitas e si una din primele edituri cu o prezentare vizuala cit de cit consecventa. O problema serioasa e insasi sigla: designul binecunoscut e redundant si greu de folosit la dimensiuni mici (iese adesea naclaita la tipar – Dublu CD). Sigla pare sa …
IV. Design la o betie cu M. Volumul mai vechi, de 56 de pagini, al lui Mircea Dinescu* pare sa fi suferit de greutatile tehnice ale primilor pasi computericesti. Cu un format aproape patrat (145/165 mm), un carton lacuit pentru coperta si o hirtie buna pentru pagini, cartea sade foarte bine in mina si e aproape eleganta. Dar e plina de ciudatenii marunte. Editura …
III. Juliet: I’ll look to like, if looking liking move (Romeo and Juliet, I/IV, 97) Mobiliar pentru scorbura de morcov Placheta Dintr-o scorbura de morcov* rateaza cu putin, dar suveran, obiectul perfect. Format elegant (125/200 mm: 1/1,6), paginare aerisita si bine proportionata, fara pretentii si fara mofturi. Pe coperta in culoare, un fel de centaur sau de cavaler echivoc, filiform si pestrit …
II. Eram un nor luminat de neon/poemul care se lasa cu bataie* Calitatea perceputa a designului editorial are (am mai spus-o) drept termen de referinta media masei de publicatii: in Romania ea este atit de joasa, incit serveste drept semnal de alarma. Ne vom ocupa de citeva exemple care ne-au stat, intimplator, la indemina**. Inger in frigider vietnamez Trei volume cit …
I. Chichirezul Volumele de poezie sint pentru editor o investitie nerentabila de energie, de timp si de bani. Cu tiraje de colectie care le ofera de la bun inceput doar sansa de-a deveni obiect documentar, nu isi acopera costurile (exceptie face eventual comertul de clasici); cistigul de prestigiu trece drept o imponderabila. Asadar, aparitiile ramin – fie program editorial autentic sau capriciu, fie gesticulatie …
Un exemplar banal Pliantul pentru Avea doua pistoale…* e urit dar modest. Desenele, ilustratii de epoca, sint tiparite in ocru pe fond galben – idee grafica pentru care quadricromia e un efort inutil. Paginile sint pur-si-simplu umplute literalmente pina la margini cu text. Jumatate din textul de rind e cules cursiv si e in buna parte de necitit din pricina desenelor reproduse in fond. …
Doua suse Caietul de la Saragosa…*, tiparit la patru culori pe o hirtie care pare nobila, e un exemplu de design fara noima si fara imaginatie – dar cu pretentii. Nimic nu se potriveste cu nimic, nici o pagina nu seamana cu alta si nici una nu e culeasa corect. Nu se vede nici macar vreo consecventa in eroare. Cele opt pagini au fiecare …
Teatrul Mic, dar al naibii… Afisul-program pentru Sonata fantomelor* trebuie judecat dupa alta masura: e facut de un profesionist cu o conceptie clara; exigenta e vizibila: sistematizare, eleganta, claritate, rigoare. Obiectiile intervin la alt nivel. Redactia a oferit un material concis si pertinent: afara de lista distributiei, un text al autorului muzicii, doua scurte texte critice, doua note explicative (una despre tabloul reprodus pe …
Nationalul bine ambalat Caietele TNB* au citeva calitati importante in plus fata de cele din episoadele precedente – si multe defecte comune cu ele. Banalitatea ca sint singurele ale caror pagini sint numerotate merita remarcata… Un bun-simt binevenit a dictat limitarea la tiparul alb-negru. Caietele TNB aproape ca reusesc sa fie elegante – si sint oricum mai bine concepute – si tiparite acceptabil. …
II – Bulandra – sine studio… Caietul pentru Turandot*, mai recent decit acela pentru Zoon Erotikon, e tot atit de lipsit de un concept coerent. Cele doua au proportia dar nu si formatul in comun. Sigla teatrului nu si-a pastrat locul, elementele copertii I si IV sint altele: identificarea „emitatorului“, un factor esential in tipariturile de acest gen, e neclara. Selectia si ordinea textelor …
Va rugam sa inchideti telefoanele celulare „Furtunul se afla la interior 122. In caz de incendiu sunati acolo“ (foaie A4 pe gurile de incendiu, TNB, sala Studio, aprilie 2000) Afisul cu textul de mai sus ar avea haz abia daca n-ar fi o farsa de birou. Oricum, 1 aprilie trecuse de zece zile si prostioara mai era inca acolo – ceea ce dovedeste …
Grafistul „scrie“ documente verbale/vizuale – ordoneaza, stabileste masura pentru, inrameaza, redacteaza imagini si texte. Strategiile vizuale ale designului nu sint universale si absolute: ele creeaza, folosesc sau reflecta conventiile culturale (Ellen Lupton, custode al Muzeului National de Design, New York). Disputa dintre „design ca arta
„Vinatorii ingheata fiindca sint oameni rai
Retorica vizuala Disfunctia sistemului are si consecinte mai usor vizibile. Cumparati ziare, deschideti-le, incercati sa va orientati: cit de repede reusiti sa aflati ce anume vreti – daca vreti – sa cititi, sau chiar ce ziar aveti in fata? Doar Curentul se lasa identificat dintr-o singura privire. Modúlele de text sint delimitate cu elemente grafice – inovatie de care ziarul face abuz. Lucreaza cu …
Un proces care nu s-a incheiat inca Cind, la sfirsitul deceniului opt, publicatiile occidentale trec la productia computerizata, prelucrarea electronica a datelor are deja citiva ani. Sistemele redactionale vizeaza de-acum gestionarea digitala a intregului flux editorial. Conceptia lor exploateaza sau integreaza programele de layout – cu interfata lor din ce in ce mai putin tehnomorfa, care permite controlul vizual interactiv. Schimbul de date intre …
