INSTITUTII/PROGRAME

Calendar si tirguri

Calendar cu chipuri taranesti Muzeul Taranului Roman a editat si pentru anul 2001 un elegant calendar (al doilea) in care, pe paginile fiecarei luni, sint reproduse fotografii cu taranci si cu un taran (decembrie), toate din arhiva Muzeului si datate „cca. 1900“. Titlul calendarului: Chipuri II. Imbracati de sarbatoare, in splendide straie populare, taranii ne privesc din fotografiile „in sepia“ cu o mindrie calma, impresionanta... …

Citeşte articolul

Foaia Muzeului

Editata initial in colaborare cu ziarul Ziua, revista Foaie – Buletin de informatie al Muzeului Taranului Roman s-a „autonomizat“, schimbindu-si, de asemenea, formula. Dintr-o „foaie“ preponderent informativa, de patru pagini format tabloid, a devenit o revista-caiet de 28 de pagini, atragatoare si neconventionala (redactor, conceptie si grafica: Silvia Cazacu). De altfel, tot neconventionala este si institutia a carei activitate e reflectata in acest „buletin“: o …

Citeşte articolul

Rosturi trase in plastic: texte de Martisor si alte povesti magice

Purtind discret apostilele Muzeului Taranului Roman, Rosturi e o „foaie cu credinte, obiceiuri si folclor“ care „apare la nevoie si la felurite sarbatori“. Una dintre aceste sarbatori e Martisorul, sinonimizat prin „mart“ si „martigus“ pe frontispiciul cu soare, norisori si flori al foii. Foaia – datata „catra primavara“ – este trasa in plastic si impodobita cu citeva desene populare „naive“ (de exemplu, „Fata cu …

Citeşte articolul

Bisericile muzeului…

In afara proiectelor desfasurate la sediu, in proprietatea Muzeului Taranului Roman se afla patru biserici de lemn din secolul al XVIII-lea din judetele Arad (la Julita, Grosii Noi si Troas) si Hunedoara (la Lunca Motilor) – o initiativa a fostului director, Horia Bernea. De-a lungul anilor, bisericile au fost restaurate, pentru ca in momentul achizitiei starea lor „de sanatate“ era foarte proasta si se puteau …

Citeşte articolul

Monitor 2000. Topul national de carte

Program initiat de Mircea Nedelciu SAPTAMINA 11 - 17 decembrie 1. Poezie Liviu Ioan Stoiciu Poemul animal (Crepuscular) Calauza 385 Andrei Bodiu Studii pe viata si pe moarte Paralela 45 375 Doina Ioanid Duduca de martipan Univers 305 I.Nicolaie, M.Ianus, I.Godeanu etc. 40238 Tescani Image 303 Felix Lupu Invataturile lui Nea Goe Muzeul Literaturii Romane 280 Vasile Dan Pielea poetului Mirador 259 Lucian Vasilescu Spirt. Muzeul intimplarilor… Nemira 239 Augustin Ioan Terapia prin scris Panorama/Matinal 230 Adrian Bodnaru Toate drepturile rezervate… Brumar 217 Ioan Vadan Week-end in Infern Axa 210 2. Proza …

Citeşte articolul

MONITOR. Lista de baza Program initiat de Mircea Nedelciu

Programul MONITOR 2000. Topul national de carte, ajuns, odata cu anul din titulatura sa, la final, isi are mica sa istorie care merita reamintita (am facut unele precizari la debutul Observatorului cultural, in numarul 1, in „sapoul

Citeşte articolul

A doua dimensiune a culturii romane

As vrea sa incep cu o amintire personala. Am ajuns in Bucuresti pe 26 decembrie 1989, dupa 14 ani de absenta. Primul lucru pe care l-am facut dupa ce am sosit a fost sa vizitez ceea ce mai ramasese din acest muzeu si din Biblioteca Universitara de peste drum. Dupa zece ani, amintirile sint la fel de dramatice ca impresia pe care am avut-o atunci. …

Citeşte articolul

GALERIA DE ARTA EUROPEANA

S-a redeschis de curind Galeria de Arta Europeana a Muzeului National de Arta al Romaniei. De ce au durat – iata – mai bine de 10 ani operatiunile de restaurare a cladirii si a lucrarilor deteriorate in timpul evenimentelor violente din decembrie 1989, cind asupra Palatului Regal, in care e situat Muzeul National de Arta, s-a tras si sali intregi au fost afectate de incediu? …

Citeşte articolul

Un muzeu renascut din cenusa

Nu se stie in ce masura romanii mai tin minte ceea ce s-a intimplat acum mai bine de zece ani in Piata Palatului Regal, astazi Piata Revolutiei. Nu e vorba numai de balconul Comitetului Central, ci mai ales de cladirea Palatului Regal si de Biblioteca Centrala Universitara. Au ars atunci sute, mii de volume care nu vor mai putea fi niciodata reconstituite; au fost impuscate, …

Citeşte articolul

Un oras fara un mare muzeu este un oras invalid. Interviu cu Mariana Dragu,

Sefa sectiei de Arta Europeana, Muzeul National de Arta al Romaniei

Au trecut deja citeva zile de la redeschiderea Galeriei de Arta Europeana a Muzeului National de Arta al Romaniei. Privind retrospectiv, care sint ecourile pe care le-a avut acest eveniment? Cum a fost el perceput de public si care sint impresiile dinspre interior? Deschiderea propriu-zisa a fost un valmasag de evenimente pe care incerc sa le ordonez acum, cind lucrurile s-au mai linistit putin. …

Citeşte articolul

Ce fel de proiecte poate finanta euroart?

Sectiunea I: Cooperare interculturala Sprijina proiecte inovatoare care vor promova participarea culturala si cooperarea interculturala in Romania, mai ales in comunitatile mixte. Spre exemplu: proiecte care intentioneaza sa lege comunitatile multiculturale prin procesele creative; sa intareasca practicile democratice, dialogul, toleranta interetnica si solidaritatea sociala, sa promoveze sansele egale pentru femei si barbati (un echilibru din punct de vedere al participarii) si sa integreze in …

Citeşte articolul

Opinii

Susan O’REILLY British Council, team leader al euroart Pentru o coerenta a proiectelor “Pentru British Council, munca de-abia acum incepe, pentru ca urmeaza trierea dosarelor, in numar de peste 500. Expertii tehnici redacteaza apoi referatele. Pe 15 iunie are loc intilnirea comisiei formate din personalitati ale culturii romane, care va decide proiectele cistigatoare. Urmeaza diferite etape ale derularii propriu-zise a proiectului, pentru …

Citeşte articolul

euroart: eficienta produsului cultural

Eficienta economica a produsului cultural, principiul subsidiaritatii, aplicat nu numai la administratia locala, ci si la domeniul cultural, au fost pina nu de mult considerate fie deziderate cu neputinta de atins, fie concepte “suspecte

Citeşte articolul

euroart – FONDUL CULTURAL EUROPEAN PENTRU ROMANIA

Ce este euroart? euroart este una dintre cele doua componente ale programului Uniunii Europene/Phare, intitulat Dimensiunea Culturala a Democratiei. Programul intentioneaza sa puna bazele cresterii si ale modernizarii sectorului cultural din Romania prin sporirea rolului culturii in dezvoltarea democratica. Incurajeaza politicile culturale orientate catre cetateni, coeziunea sociala si performanta economica si sprijina participarea Romaniei la programele Uniunii Europene care contin activitati culturale. Acest program, …

Citeşte articolul

Programe pentru reconstructia societatii civile

De peste patru ani, Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC) a desfasurat ample programe pentru dezvoltarea sectorului neguvernamental din Romania. Sustinuta financiar de Uniunea Europeana si cooperind cu importante organizatii internationale, FDSC a sprijinit asociatii si organizatii neguvernamentale, a derulat programe importante, contribuind astfel la dezvoltarea sectorului nonprofit in Romania. FDSC deruleaza programe de perspectiva, importante fiind nu atit rezultatele imediate, cit efectele ulterioare finalizarii …

Citeşte articolul

FDSC – FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILE

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile – FDSC este o persoana juridica romana de drept privat, infiintata la data de 21 decembrie 1994 ca organizatie neguvernamentala si fara scop lucrativ. Incepind din anul 1996 administreaza Programul Phare pentru Dezvoltarea Societatii Civile, program finantat de Uniunea Europeana si destinat organizatiilor neguvernamentale (ONG) din Romania. Prin derularea programelor si prin sprijinirea ONG-urilor, FDSC sustine dezvoltarea infrastructurii societatii civile …

Citeşte articolul