Mi-a plăcut mereu la Norman Manea capacitatea nedezminţită de a înţelege nuanţat situaţiile complexe, chiar şi atunci cînd el însuşi s-a găsit în ipostaza de „asediat“. Ceea ce l-a făcut pentru mulţi un scriitor incomod. Nu prin agresivitate, ci tocmai prin forţa de a rămîne fidel propriilor idei, de a respinge nepăsarea, de a pune în discuţie – nuanţat, cu calm, cu eleganţă şi relativă …
