Mette Ingvartsen şi Jefta van Dinther îşi încep spectacolul încet, cu mici sărituri ca de încălzire, cu mişcări lente, care abia urnesc arcurile celor două saltele elastice. Treptat, „dansul“ devine tot mai elaborat, de la salturi în aer, smucite, la ţopăituri pe călcăie, alte salturi în patru labe, avînturi spre înălţimea scenei, legănări rezultînd în eliberarea de surplusul …