Unii trăiesc în dulce târg
iar alţii,-n târg amar;
la unii timpul dă în pârg,
cu alţii e avar;
eu ştiu cât ţi-ar fi fost pe plac
să fi trăit în burgul
poetului de pe Feleac, –
şi te salut, Grigurcu.
Unii rezidă-n câte-un parc,
mai mulţi, stau prin ogrăzi;
de-aleanul, cum să te descarc,
al dragii tale-Orăzi? –
care sporeşte-n ceasul gri
când se întoarce-amurgul...
’Nainte de-a se înnegri,
eu te salut, Grigurcu.
Ne ducem traiu-ntr-un exil,
în contra lui nu-i …
