Pe 1 iulie 2016, s-a stins Ion Ianoşi. Eram pe drum, către Grecia, iar vestea am citit-o, parşiv, pe ecranul telefonului mobil, căutînd pe un site oarecare de ştiri. Nici că se putea un sfîrşit mai prozaic al unei relaţii care pe mine m-a marcat profund. O relaţie intrată, cumva în sens masonic, într-o epocă de adormire, una sine die, ceea ce nu presupunea însă …