Introducere in hyper-textualitate
- 10-04-2001
- Nr. 59
-
Ion MANOLESCU
- STUDII CULTURALE
- 0 Comentarii
Hyper-textul este, pe de o parte, un program computerizat care ofera utilizatorului posibilitatea de a se deplasa ramificat si in mod non-liniar printr-un text electronic, iar, pe de alta, chiar rezultatul acestui program, respectiv documentul ne-uniform, inter-conectabil, arborescent, caracterizat prin optiunea utilizatorului-creator de a se repozitiona in interiorul lui sau de a-l relationa cu alte documente. Spre deosebire de textul scriptic traditional (bi-dimensional, „aplatizat“ pe suportul real, consistent, al paginii de hirtie), hyper-textul este un text electronic, „adincit“ in tri-dimensionalitatea virtuala a ecranului de computer; in consecinta, el nu mai functioneaza pe o suprafata (cea a foii tiparite, pe care o intoarcem cu degetul), ci pe o interfata (a ecranului digital, raspunzind comenzilor/click -urilor de pe tastatura calculatorului). Bunicul hyper-textului pare sa fi fost Vannevar Bush care, intre 1932 si 1939, a elaborat pe hirtie ideea unui soi de memory extender numit memex si ramas la vremea aceea in stadiu de proiect. De altfel, intr-un articol din Atlantic Monthly, intitulat As We May Think si publicat in 1945, Bush isi intarea ideea, vorbind de nevoia oamenilor de a avea masini cu distributie de informatie relationata, care sa poata fi utilizate in primul rind de comunitatea academica. Existenta textului-document, utilizind ca […]